Acasă Blog Pagina 98

Dureri de ficat: unde se localizează, cauzele principale și ghidul complet de diagnostic și prevenție

Mariana Felvinczi
-
0
Dureri de ficat: unde se localizează, cauzele principale și ghidul complet de diagnostic și prevenție

Ghid documentat despre durearea de ficat bazat pe NCBI StatPearls, PubMed și PMC – anatomie, cauze, diagnostic diferențial și dietă bazată pe dovezi

Ficatul este cel mai mare organ intern și unul dintre cele mai vitale – îndeplinește peste 500 de funcții, de la detoxifiere la sinteza proteinelor de coagulare. Durerea în zona hepatică poate avea cauze banale, dar și cauze grave care necesită intervenție urgentă. Acest ghid oferă un cadru clar de înțelegere, bazat exclusiv pe surse medicale verificate.

Conform NCBI StatPearls, durerea în cadranul superior drept al abdomenului (unde se află ficatul) are un diagnostic diferențial extrem de larg, incluzând atât afecțiuni hepatice, cât și afecțiuni ale vezicii biliare, pancreasului, rinichiului drept, plămânului drept sau coloanei vertebrale. Identificarea precisă a sursei durerii necesită evaluare medicală structurată. NCBI StatPearls [1]

Unde se află ficatul și cum se localizează durerea

Ficatul este situat în cadranul superior drept al abdomenului, sub coastele inferioare, deasupra stomacului și lângă vezica biliară, pancreas și intestine. Cântărește aproximativ 1,5 kg și este compus din lobul drept (mai mare) și lobul stâng. Datorită protecției oferite de cutia toracică, ficatul sănătos nu este de obicei palpabil sau dureros.

Durerea hepatică se resimte caracteristic ca o senzație surdă, de presiune sau apăsare în cadranul superior drept al abdomenului, sub coaste, care se poate extinde spre spate sau spre omoplatul drept. Poate fi însoțită de sensibilitate la palpare, balonare și disconfort care se agravează după mese bogate în grăsimi.

Funcția ficatului – de ce este vital

Ficatul îndeplinește funcții esențiale pentru supraviețuire:

  • Detoxifiere – filtrează sângele, neutralizând substanțe toxice și produse metabolice nocive
  • Digestie – produce bila, esențială pentru descompunerea și absorbția grăsimilor
  • Stocare de energie – depozitează glucoza sub formă de glicogen pentru utilizare ulterioară
  • Sinteza proteinelor – produce albumină și factori de coagulare a sângelui
  • Funcție imună – conține celule Kupffer, parte a sistemului imunitar înnăscut

Cauzele durerii hepatice – clasificare medicală completă

CauzăMecanism și caracteristiciSursă
Ciroza hepaticăFibroza progresivă înlocuiește țesutul hepatic funcțional, secundar leziunii cronice. Cauze: hepatite virale, alcoolism cronic, NASH. Simptome avansate: icter, ascită, edeme, confuzie. NCBI [2]StatPearls 2022
Boala ficatului gras (NAFLD/MASLD)Acumulare excesivă de grăsime în hepatocite, asociată cu obezitate, diabet tip 2, dislipidemie. Frecvent asimptomatică în stadii incipiente. PMC [3]PMC 2022
Hepatita virală (A–E)Inflamație hepatică cauzată de infecție virală. Hepatita B și C pot deveni cronice și progresa spre ciroză sau cancer hepatic. Durere în cadranul superior drept prin inflamație hepatică directă. StatPearls [4]StatPearls
Cancerul hepaticPoate fi primar sau metastatic (din alte organe). Durere constantă, deseori cu iradiere spre omoplatul drept, scădere în greutate, icter.Literatură clinică
Boala hepatică alcoolicăConsumul cronic de alcool produce inflamație și acumulare de grăsime hepatică. Durerea poate apărea la câteva ore după consum, prin efortul ficatului de a metaboliza alcoolul.Literatură clinică
Chisturile hepaticeFormațiuni lichide care pot determina mărirea ficatului. Majoritatea pacienților sunt asimptomatici; simptomatice doar la dimensiuni mari prin compresie. NCBI [5]StatPearls
HemocromatozaAcumulare excesivă de fier în ficat, de obicei genetică. Poate produce leziuni hepatice progresive, dureri articulare și oboseală.Literatură clinică
Abcesul hepatic piogenColecție de puroi cauzată de infecție bacteriană. Urgență medicală cu febră, frisoane și durere intensă.Literatură clinică
ColangitaInfecție bacteriană a căilor biliare, frecvent cauzată de blocaj prin calculi biliari. Triada clasică: durere, febră, icter.Literatură clinică

Diagnostic diferențial: când durerea NU este de la ficat

O proporție semnificativă a durerilor percepute ca „dureri de ficat” provin de fapt din alte structuri anatomice apropiate. Conform StatPearls, diagnosticul diferențial al durerii în cadranul superior drept include: NCBI [1]

  • Boala vezicii biliare (colecistită, calculi biliari) – cea mai frecventă confuzie cu durerea hepatică
  • Pancreatita – durere care iradiază adesea în spate
  • Ulcerul gastric / duodenal – legat de mese, poate mima durerea hepatică
  • Reflux gastroesofagian (BRGE) – arsuri care pot fi confundate cu disconfort hepatic
  • Probleme pulmonare drepte (pneumonie de bază pulmonară dreaptă, pleurezie)
  • Probleme ale coloanei vertebrale toracice inferioare – durere referită
  • Pielonefrita / probleme renale drepte

Reper practic: Dacă durerea apare la câteva minute după masă, este mai probabil digestivă. Dacă apare la circa 2 ore după masă, este mai sugestivă pentru implicare hepatică, conform observațiilor clinice tradiționale. Totuși, doar evaluarea medicală poate confirma sursa exactă.

Dieta bazată pe dovezi pentru sănătatea ficatului

Spre deosebire de „dietele de detoxifiere” populare, există dovezi solide din trialuri clinice randomizate pentru un singur model alimentar cu beneficii dovedite asupra ficatului: dieta mediteraneeană.

Dieta mediteraneeană

Cel mai bine dovedit model alimentar pentru NAFLD. Bogată în ulei de măsline, legume, fructe, cereale integrale; săracă în carne roșie și carbohidrați rafinați. Reduce grăsimea hepatică, rezistența la insulină și inflamația. PMC [6]

Cafeaua

Studii multiple arată efecte protectoare hepatice ale consumului regulat de cafea (3-4 căni/zi), incluzând reducerea riscului de fibroză și ciroză, independent de cofeină. Studiu 2023 [7]

Fibrele alimentare

Asociate cu reducerea obezității și susținerea managementului greutății – factor central în prevenirea și tratarea ficatului gras. Surse: legume, fructe, cereale integrale, leguminoase. [7]

Pierderea în greutate

Combinația de alimentație sănătoasă și activitate fizică regulată rămâne cel mai solid tratament dovedit pentru NAFLD. Pierderea a 7-10% din greutatea corporală poate reduce semnificativ steatoza hepatică. PMC [6]

Limitarea zahărului rafinat

Fructoza din băuturile îndulcite și produsele ultraprocesate este puternic asociată cu acumularea de grăsime hepatică. Reducerea acestor alimente este o prioritate dietetică.

Acizi grași Omega-3

Din pește gras, semințe de in, nuci. Proprietăți antiinflamatorii care susțin sănătatea metabolică hepatică ca parte a unui plan alimentar echilibrat.

Ce NU funcționează – mituri comune despre detoxifierea ficatului

Atenție la mituri: Ficatul sănătos se detoxifică singur eficient – nu există dovezi clinice solide că „curele de detoxifiere”, sucurile de detoxifiere sau suplimentele „pentru curățarea ficatului” îmbunătățesc funcția hepatică la persoanele sănătoase. Hidratarea adecvată susține funcția generală a organismului, dar nu este un „tratament” specific hepatic. Excesul de suplimente pe bază de plante poate, paradoxal, suprasolicita sau chiar afecta ficatul – nu toate remediile din plante sunt sigure în doze mari.

Investigații medicale pentru durerea hepatică

  • Analize de sânge (teste hepatice) – AST, ALT, bilirubină, fosfatază alcalină, albumină, timp de protrombină
  • Ecografie abdominală – prima investigație imagistică, neinvazivă, pentru evaluarea structurii hepatice și a vezicii biliare
  • Tomografie computerizată (CT) sau RMN – pentru caracterizarea detaliată a leziunilor hepatice
  • Markeri virali hepatici – pentru hepatitele B și C
  • Biopsie hepatică – în cazuri selectate, pentru confirmarea diagnosticului și gradul de fibroză StatPearls [4]
  • Elastografie (FibroScan) – metodă non-invazivă pentru evaluarea fibrozei hepatice

Când este URGENȚĂ medicală

Mergeți imediat la urgențe dacă apar:
🔴 Durere severă, bruscă și intensă în zona hepatică
🔴 Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor) cu debut recent
🔴 Confuzie sau alterarea stării de conștiență (posibilă encefalopatie hepatică)
🔴 Vărsături cu sânge sau scaune negre, lucioase (posibilă hemoragie digestivă din varice esofagiene)
🔴 Febră înaltă cu frisoane și durere abdominală (posibilă colangita sau abces hepatic)
🔴 Umflarea bruscă și severă a abdomenului (ascită)
🔴 Traumatism abdominal recent cu durere în zona ficatului

Întrebări frecvente despre durearea de ficat (FAQ)

Cum știu dacă durerea mea este de la ficat sau de la vezica biliară?

Diferențierea clinică este dificilă fără investigații medicale, deoarece cele două organe sunt anatomic apropiate. Durerea biliară este de obicei colicativă (apare în valuri) și declanșată de mese grase; durerea hepatică este mai constantă. Ecografia abdominală este investigația standard pentru diferențiere. NCBI [1]

Pot exista boli hepatice grave fără durere?

Da – aceasta este o caracteristică importantă și periculoasă a bolilor hepatice. Ficatul nu are receptori de durere în interiorul său; durerea apare doar când capsula hepatică (membrana exterioară) este întinsă prin inflamație sau mărire de volum. Multe boli hepatice (inclusiv NAFLD în stadii incipiente) sunt asimptomatice. PMC [3]

Cafeaua chiar protejează ficatul?

Da, conform mai multor studii epidemiologice și de cohortă. Consumul regulat de cafea este asociat cu reducerea riscului de fibroză hepatică și ciroză, prin mecanisme independente de cofeină – posibil legate de compușii antioxidanți din cafea. Studiu [7]


Curele de detoxifiere ajută cu adevărat ficatul?

Nu există dovezi clinice solide. Ficatul unei persoane sănătoase își îndeplinește deja funcția de detoxifiere eficient. Cea mai bună „detoxifiere” dovedită este un stil de viață sănătos pe termen lung: dietă echilibrată, exercițiu, limitarea alcoolului – nu cure de scurtă durată.

Unde se simte durerea de ficat?

Durerea de ficat este localizată de obicei în partea dreaptă superioară a abdomenului, sub coaste. Poate avea aspect de presiune, apăsare sau disconfort surd și uneori poate iradia spre spate sau omoplatul drept.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale durerii de ficat?

Printre cauzele frecvente se numără ficatul gras (steatoza hepatică), hepatitele virale, boala hepatică alcoolică, ciroza, chisturile hepatice și, mai rar, cancerul hepatic sau infecțiile hepatice.

Cum îmi dau seama dacă durerea este de la ficat sau de la fiere?

Durerea provocată de vezica biliară apare adesea după mese bogate în grăsimi și poate avea caracter colicativ (în valuri). Durerea hepatică este de obicei mai constantă. Ecografia abdominală este cea mai utilizată investigație pentru diferențiere.

Ce alimente sunt benefice pentru sănătatea ficatului?

Dieta mediteraneană este cea mai bine susținută de dovezi științifice. Aceasta include legume, fructe, cereale integrale, pește, ulei de măsline, leguminoase și un consum redus de zahăr și alimente ultraprocesate.

Când trebuie să merg urgent la medic pentru durerea de ficat?

Solicită imediat asistență medicală dacă durerea este severă și bruscă, este însoțită de icter, febră, frisoane, vărsături cu sânge, confuzie, umflarea abdomenului sau dificultăți de respirație. Aceste simptome pot indica

Surse medicale internaționale

NCBI StatPearls (2023) – Differential Diagnosis of Right Upper Quadrant Pain. Adcock K, Lim T. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535422

NCBI StatPearls (2022) – Hepatic Cirrhosis. Sharma B, John S. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482419

PMC / Cureus (2021) – The Significance of the Mediterranean Diet in the Management of Non-Alcoholic Fatty Liver Disease: A Systematic Review. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/PMC8746321

NCBI StatPearls – Hepatitis. researchgate.net/publication/347581660

NCBI StatPearls (2023) – Polycystic Liver Disease. Kothadia JP, Kreitman K, Shah JM. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK549882

PMC / Clinical Gastroenterology and Hepatology (2022) – Practical Lifestyle Management of Nonalcoholic Fatty Liver Disease for Busy Clinicians. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/PMC10877216

Nutrients (2023) – Dietary Patterns, Foods, and Nutrients to Ameliorate Non-Alcoholic Fatty Liver Disease: A Scoping Review. Montemayor S et al. medicalnewstoday.com – studiu 2023

Hemoleucograma completă (CBC): ce măsoară, valori normale de referință și cum interpretezi corect rezultatele

Mariana Felvinczi
-
0
Hemoleucograma completă (CBC): ce măsoară, valori normale de referință și cum interpretezi corect rezultatele

Ghid complet bazat pe NCBI StatPearls (2024), PubMed și standarde CLSI internaționale

Hemoleucograma completă (CBC – Complete Blood Count) este cel mai frecvent test de laborator efectuat în medicina modernă. Furnizează o imagine de ansamblu a componentelor sanguine și este folosită atât în screening-ul de rutină, cât și în diagnosticul și monitorizarea a sute de afecțiuni. Înțelegerea corectă a parametrilor și valorilor de referință este esențială pentru a evita interpretările eronate.

Conform NCBI StatPearls (2024), hemoleucograma completă este una dintre cele mai frecvente investigații de laborator din medicină, furnizând informații privind dimensiunea și cantitatea celulelor sanguine circulante. Valorile de referință sunt specifice fiecărui laborator și trebuie interpretate întotdeauna în contextul clinic al pacientului, nu în izolare. NCBI StatPearls [1]

Ce este hemoleucograma completă și când se recomandă

CBC este un panel de teste care evaluează simultan cele trei linii celulare majore din sânge: eritrocitele (globule roșii), leucocitele (globule albe) și trombocitele. Medicul poate recomanda această analiză în patru scenarii principale: StatPearls [1]

  • Screening de rutină – evaluarea stării generale de sănătate în cadrul examinărilor periodice
  • Diagnostic – investigarea unor simptome precum oboseală, paloare, febră, vânătăi frecvente, sângerări neobișnuite sau infecții repetate
  • Monitorizarea unor afecțiuni cunoscute – anemii, leucemii, boli autoimune, infecții cronice
  • Monitorizarea efectelor tratamentului – chimioterapia, radioterapia și unele medicamente pot modifica semnificativ parametrii CBC

Trebuie să fii à jeun? CBC standard nu necesită post alimentar. Totuși, dacă se efectuează concomitent cu alte analize (glicemie, profil lipidic), medicul poate solicita repaus alimentar. Urmați întotdeauna instrucțiunile specifice ale medicului, nu reguli generale de pe internet.

Ce parametri include – explicat simplu

ParametruAbreviereCe măsoară
Număr eritrociteRBCNumărul total de globule roșii per volum de sânge
HemoglobinaHb / HgbProteina din globulele roșii care transportă oxigenul
HematocritulHctProcentul din volumul sanguin ocupat de globulele roșii
Volumul eritrocitar mediuVEM / MCVDimensiunea medie a unui globul roșu – util în clasificarea anemiei
Hemoglobina eritrocitară medieHEM / MCHCantitatea de hemoglobină per globul roșu
Concentrația medie a Hb eritrocitareCHEM / MCHCConcentrația hemoglobinei în globulele roșii
Număr leucociteWBCNumărul total de globule albe – celulele imune
Formula leucocitarăDiferențial WBCProcentul fiecărui tip de globule albe: neutrofile, limfocite, monocite, eozinofile, bazofile
Număr trombocitePLTNumărul de trombocite – celulele implicate în coagulare
Volumul trombocitar mediuMPVDimensiunea medie a trombocitelor

Valori normale de referință – tabel complet

Notă importantă înainte de a citi tabelul: Valorile de referință variază între laboratoare, în funcție de metodologia folosită, echipamente, altitudine și caracteristicile populației locale. Conform CLSI și NCBI, valorile de referință reprezintă intervalul 2,5–97,5 percentile din populația sănătoasă. Interpretați întotdeauna rezultatele dvs. în raport cu valorile de referință ale laboratorului specific și în context clinic complet. StatPearls [1]

ParametruBărbați adulțiFemei adulteUnitate
RBC (eritrocite)4,5 – 5,54,0 – 5,0× 10⁶/μL
Hemoglobina (Hb)13,5 – 17,512,0 – 15,5g/dL
Hematocrit (Hct)41 – 53%36 – 46%%
MCV (volum eritrocitar)80 – 100fL
MCH27 – 33pg
MCHC32 – 36g/dL
WBC (leucocite)4.500 – 11.000/μL
Neutrofile1.800 – 7.700 (50–70%)/μL (%)
Limfocite1.000 – 4.800 (20–40%)/μL (%)
Monocite200 – 1.000 (2–8%)/μL (%)
Eozinofile100 – 500 (1–4%)/μL (%)
Bazofile0 – 100 (0–1%)/μL (%)
Trombocite (PLT)150.000 – 400.000/μL

Globulele roșii – ce semnifică abaterile

Cei trei parametri principali ai eritrocitelor (RBC, Hb, Hct) sunt strâns corelați, măsurând aspecte diferite ale aceleași linii celulare. Scăderea lor simultană definește anemia. StatPearls [1]

Valori scăzute ale RBC / Hb / Hct (anemie)

MCV este parametrul cheie pentru clasificarea tipului de anemie:

  • MCV scăzut (microcitară) – cel mai frecvent deficit de fier, talasemie, boli cronice
  • MCV normal (normocitară) – anemie din boli cronice, hemoragie acută, anemie aplastică, insuficiență renală
  • MCV crescut (macrocitară) – deficit de B12 sau acid folic, boli hepatice, hipotiroidism, efect al unor medicamente

Alte cauze de valori scăzute: pierderi de sânge, boli autoimune (lupus, artrită reumatoidă), leucemii, infecții cronice (hepatite), chimioterapie sau radioterapie.

Valori crescute ale RBC / Hb / Hct (eritrocitoză / poliglobulie)

  • Deshidratare severă sau diaree intensă
  • Boli pulmonare cronice sau boli cardiace cu hipoxie cronică (răspuns compensator)
  • Fumat (prin hipoxie relativă)
  • Policitemia vera (afecțiune mieloproliferativă)
  • Producție anormală de eritropoietină (tumori renale)

Globulele albe (WBC) și formula leucocitară – interpretare

Formula leucocitară detaliată este esențială deoarece diferitele tipuri de leucocite semnifică lucruri diferite: PubMed [2]

LeucociteValori scăzute – cauze posibileValori crescute – cauze posibile
NeutrofileNeutropenie: boli autoimune, chimioterapie, infecții virale severe, medicamente (carbamazepina, clozapina)Infecții bacteriene, stres fizic intens, corticosteroizi, leucemie mieloidă
LimfociteHIV/SIDA, corticosteroizi, radioterapie, lupus, malnutrițieInfecții virale (EBV, CMV, gripă), leucemie limfocitară cronică (LLC), tuse convulsivă
MonociteRar clinic semnificativ izolatInfecții cronice (TBC, endocardită), boli inflamatorii, leucemie mielomonocitară
EozinofileCorticosteroizi, stres acutAlergii, astm, parazitoze, boli inflamatorii cronice, unele forme de leucemie
BazofileHipotiroidism sever, stres, ovulațieReacții alergice, leucemie mieloidă cronică (LMC) – semn important

WBC crescut semnificativ (>30.000/μL) sau WBC scăzut sever (<2.000/μL) necesită evaluare medicală urgentă, indiferent de context. Leucocitoza extremă poate indica leucemie acută; leucopenia severă crește major riscul de infecții potențial letale.

Trombocitele – ce înseamnă valori prea mari sau prea mici

Trombocitopenie (PLT <150.000/μL)

  • Chimioterapie sau radioterapie (distrugerea precursorilor trombocitari din măduvă)
  • Purpură trombocitopenică imună (ITP) – boală autoimună
  • Leucemii sau alte boli ale măduvei osoase
  • Infecții virale (dengue, HIV, hepatite)
  • Medicamente (heparină, aspirină în doze mari, unele antibiotice)

Riscul de sângerare spontană devine semnificativ sub 20.000–30.000/μL și necesită transfuzie de trombocite. StatPearls [1]

Trombocitoză (PLT >400.000/μL)

  • Reactivă (cel mai frecvent) – inflamații, infecții, deficit de fier, splenectomie
  • Trombocitemia esențială – boală mieloproliferativă cu risc de tromboze

Factori care influențează rezultatele CBC

Înainte de interpretarea rezultatelor, medicul trebuie informat cu privire la: PubMed [2]

  • Infecții recente – pot produce leucocitoză temporară sau, în cazul virozelor severe, leucopenie
  • Chimioterapie sau radioterapie – produc citopeniii (scăderea tuturor liniilor celulare)
  • Corticosteroizi – cresc neutrofilele și scad limfocitele și eozinofilele
  • Sarcina – modifică valorile normale ale tuturor parametrilor (anemie fiziologică, leucocitoză relativă)
  • Altitudinea – populațiile la altitudini mari au valori mai ridicate ale RBC, Hb și Hct (adaptare la hipoxie relativă)
  • Activitate fizică intensă recentă – poate crește temporar WBC
  • Dehidratarea – poate crește fals hematocritul

Când un rezultat anormal necesită investigații suplimentare

Solicitați evaluare medicală promptă dacă:
🔴 Hemoglobina sub 8 g/dL la adulți (anemie severă)
🔴 WBC sub 2.000/μL sau neutrofile sub 500/μL (risc infecțios major)
🔴 WBC peste 30.000/μL (posibilă urgență hematologică)
🔴 Trombocite sub 20.000/μL (risc de sângerare spontană)
🔴 Pancitopenie – scăderea simultană a tuturor liniilor celulare
🔴 Blaști (celule imature) pe frotiul de sânge periferic – posibilă leucemie acută

Întrebări frecvente despre hemoleucograma completă (FAQ)

Ce este hemoleucograma completă (CBC)?

Hemoleucograma completă (CBC) este o analiză de sânge care măsoară numărul și caracteristicile globulelor roșii, globulelor albe și trombocitelor. Este una dintre cele mai utilizate investigații pentru evaluarea stării generale de sănătate.

Trebuie să fiu nemâncat înainte de hemoleucogramă?

În majoritatea cazurilor, hemoleucograma nu necesită post alimentar. Totuși, dacă este efectuată împreună cu alte analize, precum glicemia sau profilul lipidic, medicul poate recomanda să nu mâncați înainte de recoltare.

Ce afecțiuni poate indica o hemoleucogramă modificată?

Rezultatele anormale pot sugera anemie, infecții, inflamații, tulburări de coagulare, boli autoimune sau anumite afecțiuni hematologice. Interpretarea trebuie făcută întotdeauna de către medic.

Ce afecțiuni poate indica o hemoleucogramă modificată?

Rezultatele anormale pot sugera anemie, infecții, inflamații, tulburări de coagulare, boli autoimune sau anumite afecțiuni hematologice. Interpretarea trebuie făcută întotdeauna de către medic.

Ce înseamnă dacă leucocitele sunt crescute?

Un număr crescut de leucocite poate apărea în infecții, inflamații, stres fizic intens, după administrarea unor medicamente sau, mai rar, în anumite boli ale măduvei osoase.

Care sunt valorile normale ale trombocitelor?

La adulți, valorile normale ale trombocitelor sunt de obicei între 150.000 și 400.000/μL, însă intervalele pot varia ușor de la un laborator la altul.

O ușoară abatere față de valorile normale înseamnă că sunt bolnav?

Nu neapărat. Conform StatPearls, valorile de referință reprezintă intervalul 95% al populației sănătoase – prin definiție, 5% din persoanele sănătoase vor fi „în afara” intervalului de referință. Abaterile ușoare, în absența simptomelor, sunt frecvent nesemnificative clinic și necesită numai monitorizare. StatPearls [1]

CBC poate diagnostica leucemia?

CBC poate ridica suspiciunea de leucemie (WBC extrem de crescut sau scăzut, citopenii multiple, prezența de celule imature) dar diagnosticul cert necesită examinarea frotiulul de sânge periferic, biopsie de măduvă osoasă și teste moleculare specifice. CBC este primul semnal, nu diagnosticul definitiv. StatPearls [1]

De ce diferă valorile de referință între laboratoare?

Deoarece valorile normale depind de echipamentele folosite, metoda de analiză, caracteristicile demografice ale populației locale (vârstă, sex, etnie, altitudine, obiceiuri alimentare). Conform CLSI (standardul internațional pentru laboratoare), fiecare laborator trebuie să-și stabilească propriile valori de referință. PubMed [3]

Pot interpreta singur rezultatele CBC din aplicație sau din document?

Puteți înțelege semnificația generală a parametrilor, dar interpretarea clinică corectă necesită cunoașterea simptomelor, istoricului medical, medicamentelor și contextului complet. O valoare „roșie” în aplicație poate fi banală pentru medicul care vă cunoaște situația; o valoare „normală” poate fi anormală dacă anterior ați avut valori diferite. Consultați medicul pentru orice rezultat care vă îngrijorează.

Surse medicale internaționale

NCBI StatPearls (2024) – Normal and Abnormal Complete Blood Count With Differential. El Brihi J, Pathak S. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK604207

PubMed / Annals of Laboratory Medicine (2022) – Unreliable Automated Complete Blood Count Results: Causes, Recognition, and Resolution. Gulati G, Uppal G, Gong J. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38861622

PubMed / Journal of Blood Medicine (2024) – Determine Complete Blood Count Reference Values Among Healthy Adult Populations. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39720632

PubMed / Biomedicines (2022) – Usefulness of Complete Blood Count (CBC) to Assess Cardiovascular and Metabolic Diseases in Clinical Settings: A Comprehensive Literature Review. Seo IH, Lee YJ. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36359220

Cum se aplica ulei de arbore de ceai pe par si scalp

Mariana Felvinczi
-
1
Cum se aplica ulei de arbore de ceai pe par si scalp

Uleiul esential de arbore de ceai este extras din frunzele arborelui de ceai. Acest ulei a fost folosit pe scara larga in toata Australia pentru secole. Unii oameni, folosesc arbore de ceai datorita diferitelor beneficii pentru sanatate. Ea poate ajuta in tratamentul pentru pierderea parului, scalp uscat si mancarime, acneei, paduchilor, eczemelor, herpesului si a verucilor.

Daca cautati ceva care va poate imbunatati foarte mult parul si scalpul, puteti incerca ulei de arbore de ceai. Este o modalitate eficienta de a scapa de parul gras, matreata, mancarime la scalp. De asemenea, poate ajuta la hidratarea, purificarea scalpului si stimularea cresterii parului. In plus, ingredientele naturale din uleiul de arbore de ceai pot ajuta la prevenirea infectiilor virale si bacteriene care sunt principalul motiv al iritatiilor scalpului.

De ce uleiul de arbore de ceai este bun pentru par

  • Nu contine substante chimice care pot dauna parului.
  • Acesta poate ajuta la eliminarea bacteriilor, a virusului si a ciupercilor care s-au blocat pe scalp.
  • Daca parul este natural uleios, puteti folosi ulei de ceai pentru a scapa de excesul de ulei.
  • Ajuta la eliminarea excesului de piele sau a pielii moarte ramase in urma pe scalp.
  • Ajutati la eliminarea oricarui miros neplacut pe par, datorita expunerii la diferiti factori de mediu.
  • Poate fi folosit la orice tip de par. Indiferent daca parul este cret, ondulat sau drept, puteti beneficia de utilizarea acestuia.
  • In afara de problemele de par, acest lucru poate fi folosit si pentru anumite probleme ale pielii si respiratorii.

Cum se utilizeaza ulei de arbore de ceai pentru par

Uleiul arbore de ceai pentru cresterea parului

Deoarece uleiul de arbore de ceai poate induce cresterea parului, il puteti folosi pentru a va desprinde foliculii de par. Acest lucru va hrani, de asemenea, radacinile parului astfel incat parul poate creste mai repede decat de obicei.

Se amesteca cateva picaturi de ulei de arbore de ceai cu un alt transportor de ulei si pur si simplu se maseaza pe scalp. Veti simti un efect de revigorare si furnicaturi pe scalp. Cu toate acestea, trebuie sa adaugati un transportator de ulei deoarece uleiul de arbore de ceai este extrem de puternic.

  • Puneti cateva picaturi de ulei de arbore de ceai si amestecati-l cu orice purtator de ulei cum ar fi uleiul de lavanda.
  • Masati amestecul de ulei de pe scalp. Asigurati-va ca veti folosi doar degetele si nu unghiile.
  • Daca simti ca scalpul este intepat, veti stii ca a atins scalpul.

In acest moment, s-ar putea sa va intrebati de ce este nevoie ca uleiul de arbore de ceai sa fie amestecat cu un ulei de transport. Acest lucru se datoreaza faptului ca poate fi prea puternic si poate avea unele efecte negative asupra scalpului.

Cum se utilizeaza ulei de arbore de ceai pentru a preveni pierderea parului

Caderea parului este una din problemele principale ale oamenilor. Atat barbatii, cat si femeile se tem ca parul lor va fi rar. Puteti folosi ulei de ceai pentru a preveni caderea parului. Acesta va ajuta la restabilirea tuturor nutrientilor reconstituiti in par.

  • Se amesteca ulei de arbore de ceai cu ulei de masline, care este foarte eficient din cauza proprietatilor sale antibacteriene si antifungice.
  • Asigurati-va ca il veti aplica in apropierea scalpului si il veti masa timp de cateva minute.
  • Clatiti bine.
  • Faceti acest lucru o data pe zi si veti vedea ca parul incepe sa creasca mai gros.

Cum se utilizeaza ulei de arbore de ceai pentru a preveni matreata

Matreata poate fi foarte inestetica, mai ales atunci cand nu puteti controla mancarimea. Asa cum sa mentionat, uleiul de arbore de ceai are proprietati antifungice si antibacteriene care pot vindeca ciuperca care produce matreata. De asemenea, serveste ca un balsam natural care va poate ajuta sa scapati de fulgii scalpului fara a va usca scalpul. In acelasi timp, aceasta va imbunatati starea parului si a scalpului.

  • Luati cateva picaturi de ulei de arbore de ceai si amestecati-l cu samponul zilnic pe care il utilizati.
  • Puteti folosi 10 picaturi de ulei de arbore de ceai pentru 250 ml de sampon.
  • Aplicati acest amestec pe radacinile parului.
  • Lasati amestecul pe parul dvs. pentru aproximativ 5 minute inainte de clatire pentru a lasa scalpul sa ia toate beneficiile.
  • Asigurati-va ca veti spala complet amestecul.
  • Utilizati acest sampon in mod normal si veti vedea cum va ajuta sa scapati de matreata.

Cum se utilizeaza ulei de arbore de ceai pentru a elimina paduchi

Potrivit noii cercetari de la BMC Dermatology, uleiul de arbore de ceai are elemente de proprietati insecticide: 1,8-cineol si terpinen-4-ol. Acestea poate ajuta la inlaturararea oualelor sau a paduchilor.

  • Se amesteca 3 pana la 4 picaturi de ulei de arbore de ceai cu un sfert de sampon bland intr-un castron mic.
  • Adaugati 3 pana la 4 picaturi de ulei esential de lavanda si 4 pana la 5 picaturi de ulei de masline extra virgin care va vor ajuta sa sufocati paduchii.
  • Se amesteca din nou pana se amesteca toate ingredientele.
  • Masati amestecul in zona scalpului. Indepartati-l dupa de 30-40 de minute.
  • Indepartati paduchii cu sampon.
  • Spalati-va cu apa calduta si pieptanati parul pentru a elimina toate paduchii si ouale.
  • Puteti face acest lucru zilnic timp de 7-10 zile pentru a scapa de toti paduchii.

Cum se utilizeaza ulei de arbore de ceai pentru scalpul uscat si cu mancarime

Uleiul de arbore de ceai este foarte bun pentru scalpul uscat si mancarime cauzata de o ciuperca, o bacterie sau o reactie alergica. Scalpul iritant si mancarimea pot duce, de asemenea, la alte probleme cum ar fi pierderea parului. Uleiul din arborele de ceai poate elimina toate blocajele din porii parului si hidrateaza scalpul. Pentru prevenirea eczemelor scalpului si a foliculitei scalpului, puteti adauga si ulei de jojoba.

  • Se amesteca 15 picaturi de ulei de arbore de ceai cu 2 linguri de ulei de jojoba vegetal.
  • Aplicati amestecul pe care l-ati creat pe scalp.
  • Masati usor pana cand acoperiti intregul cap.
  • Acoperiti capul cu un prosop si lasati-l pe par timp de aproximativ 30 de minute.
  • Clatiti uleiul cu apa calda si apoi uscati parul.
  • Puteti face acest lucru ori de cate ori scalpul are mancarime.

Ulei de arbore de ceai adaugat in sampon

Puteti utiliza ulei de arbore de ceai amestecat cu alte ingrediente care contin unele substante nutritive si minerale necesare parului.

  • Adaugati 25 de picaturi de ulei esential de ceai in 100 ml de sampon usor.
  • Puteti adauga, de asemenea, ulei de argan si miere.
  • Aplicati amestecul pe scalp si masati-l incet.
  • Lasati timp de aproximativ 10 minute pe par.
  • Clatiti cu apa calda.
  • Puteti face acest lucru de 2-3 ori pe saptamana.
  • Pastrati acest sampon inchis intr-un loc protejat de lumina pentru a pastra calitatile.

Uleiul de arbore de ceai ca tratament de ulei fierbinte

Tratamentele cu ulei fierbinte sunt menite sa va faca parul mai moale si mai sanatos. De ce sa cheltuiti o multime de bani pe acest tratament pentru par atunci cand o puteti face pe cont propriu acasa?

  • Incalziti mai intai apa si scoateti-o din sursa de caldura inainte de a incepe sa fiarba.
  • Intr-un container separat, asezati uleiul de transport si uleiul de arbore de ceai si incalziti-l peste apa.
  • Asigurati-va ca amestecul de ulei nu este prea fierbinte. Puteti face acest lucru incercand caldura pe incheietura mainii.
  • Odata ce sunteti multumit de temperatura, puteti incepe sa-l plasati pe par.
  • Separati parul in diferite sectiuni, astfel incat sa puteti plasa bine uleiul pe diferite parti.
  • Odata ce l-ati asezat pe toate sectiunile, masati-va parul.
  • Acoperiti parul cu un prosop.
  • Lasati-o pe parul dvs. o jumatate de ora.
  • Samponati, clatiti si aplicati balsam pe par.

Cum sa alegi cel mai bun ulei esential de arbore de ceai

Calitatea uleiului de arbore de ceai de la o marca la alta va fi foarte diferita. Ar trebui sa alegeti mai bine uleiurile esentiale din agricultura ecologica. Esentele de plante sunt produse extrem de concentrate, astfel incat titeiul din agricultura conventionala poate contine reziduuri de pesticide.

Precautii in utilizarea uleiului de arbore de ceai

Uleiul de arbore de ceai vine are multe beneficii si avantaje, in special pentru par, dar nu inseamna ca nu exista precautii de care trebuie sa tineti cont. Pentru a folosi in siguranta ulei de arbore de ceai, iata cateva lucruri pe care le puteti face:

  • Puteti face un test cu ulei de arbore de ceai inainte de a-l aplica pe par, pentru ca poate fi unul dintre putinii la care sunteti alergic.
  • Trebuie sa amestecati uleiul de arbore de ceai cu un alt ulei de transport, deoarece poate fi prea puternic pe cont propriu. Daca ati aplica-o pe cont propriu, aceasta ar putea sa va irite parul si scalpul mai mult in loc sa va ofere beneficiile la care va asteptati sa le primiti.
  • Prea mult ulei de arbore de ceai poate face de fapt ca parul sa devina fragil si slab.
  • Cand utilizati pentru prima data ulei de arbore de ceai, parul poate incepe sa se usuce. acest lucru este normal. Da-ti un pic de timp si va incepe sa se imbunatateasca.

Alte uleiuri esentiale pentru un par sanatoase

Ulei esential de menta: contine mentol care poate ajuta la imbunatatirea circulatiei sangelui si la cresterea parului.

Uleiul esential de grapefruit: acest lucru poate ajuta la intarirea parului si la lupta impotriva caderii parului.

Uleiul esential de ulei de rosca: poate ajuta la prevenirea caderii parului si la regenerarea parului.

Ulei esential de lavanda: acest lucru poate ajuta la prevenirea caderii parului si la stimularea cresterii parului.

Uleiul esential de ghimbir: Acest lucru poate ajuta hranirea foliculilor si prevenirea caderii parului.

Ulei esential Ylang Ylang: Este foarte eficient impotriva parului uscat si a pierderii parului. Acesta poate, de asemenea, ajuta la cresterea parului.

Ulei esential de lamaie: Este foarte bun pentru parul gras. Puteti sa-l utilizati inainte de samponare.

Dureri de cap la baza craniului – Cauze si tratamente

Mariana Felvinczi
-
0
Dureri de cap la baza craniului – Cauze si tratamente

Senzatia de dureri de cap la baza craniului poate provoca un sentiment neliniste si inconfort. Exista diferite tipuri de dureri de cap pe care oamenii le pot simti. Aceste dureri de cap provin din diferite probleme. De exemplu, puteti avea o durere de cap care se formeaza intre frunte, care pare sa radieze din zona nasului. Aceasta poate fi o durere de cap sinusala provocata de sinuzita.

Durerile de cap la baza craniului apar de obicei atunci cand aveti gripa. Exista diferite cauze ale acestei dureri. Se poate resimti pana la zona umarului si chiar pana la brate. Exista chiar si momente cand oamenii simt ca durerea este prea mare, incat abia se ridica. Acesta este un tip de cefalee care impiedica oamenii sa-si indeplineasca sarcinile obisnuite.

Este important sa cunoasteti cauza durerii de cap pe care va simtiti la baza craniului, astfel incat tratamentul adecvat sa fie recomandat de medicul dumneavoastra.

Cauze dureri de cap la baza craniului

Spondiloza cervicala

Spondiloza cervicala, este cea mai frecventa cauza de durere de cap la baza craniului. Conform unui sondaj, mai mult de 85% dintre batrani sufera de spondiloza cervicala.

In timp ce imbatranim, discurile si articulatiile de pe gat vor degenera lent. Aceasta va provoca inflamarea tesuturilor articulare si va duce la dureri si rigiditate la nivelul gatului. Durerea, de obicei, se inrautateste atunci cand cititi o carte in aceeasi pozitie pentru o lunga perioada de timp. Daca va puteti odihni sau va puteti aseza pentru o vreme, durerea se imbunatateste de obicei.

In plus fata de durerile de cap, puteti suferi, de asemenea, de spasme musculare atunci cand va intoarceti gatul. In unele cazuri, spondiloza cervicala poate reduce spatiul nervilor si poate duce la amorteala in brate, maini, degete. S-ar putea sa aveti chiar dificultati la mers.

In cele mai multe cazuri, spondiloza cervicala poate fi usurata prin medicatie si terapie fizica. Terapia fizica, cum ar fi exercitiile, poate ajuta la ameliorarea durerii si intarirea muschilor slabi. In plus, aplicarea ghetii, a caldurii sau a masajului poate ajuta la ameliorarea simptomelor.

Unele medicamente, cum ar fi ibuprofenul, naproxenul si ciclobenzaprina pot, de asemenea, ajuta la ameliorarea durerii si umflarea gatului. Chirurgia nu este recomandata pentru spondiloza cervicala decat daca este determinata de un medic.

Accident, traumatism

Un accident cum ar fi un accident de masina sau o cadere poate afecta nervii, articulatiile sau muschii din spatele capului. Aceasta va provoca durere la baza craniului si a gatului. Durerea poate, de asemenea, sa radieze la nivelul bratului, spatelui sau la omoplat. Cand va miscati gatul sau capul, puteti suferi de asemenea de gat rigid si dureri de cap constant dureroase.

O leziune mai grava poate provoca ruptura discului sau fractura a vertebrelor si poate duce la dureri ascutite in jurul gatului. In plus, ranirea sau trauma pot provoca, de asemenea, artrita mai tarziu.

Hernia de disc

Discul intervertebral sunt discurile coloanei vertebrale, care sunt un tesut elastic intre vertebre. Acestea sunt un tampon de protectie impotriva socului, care poate amortiza oasele in timpul exercitiilor pentru a preveni frecarea. Daca discul este deplasat, gelul interior al discului va intra in tesutul din jur si va comprima nervul. Acest lucru va cauza amorteala, slabiciune sau durere care radiaza la baza craniului. Hernia de disc poate fi atenuata prin multe metode, iar majoritatea pacientilor cu hernia de disc nu necesita interventii chirurgicale.

Pozitia de dormit

Cand pozitia de dormit nu este prea confortabila, va puteti astepta sa suferiti atunci cand va treziti. Unul dintre locurile care ar putea face rau este la baza craniului.

Daca doriti sa nu aveti un gat rigid, asigurati-va ca gatul este in mod corespunzator ridicat. In caz contrar, acest lucru va poate afecta gatul, capul si spatele. Daca veti continua cu pozitia obisnuita de dormit, va puteti astepta ca durerea sa devina cronica.

Osteoporoza

Exista momente in care oasele incep sa se deterioreze probabil din cauza lipsei de calciu si a unei diete inadecvate.

Osteoporoza apare mai frecventa la varstnici decat la tineri. De obicei, cei care au peste 50 de ani devin mai afectati de aceasta conditie. Cand oasele devin slabe si fragile, aceasta poate deveni o problema. Acest lucru poate afecta baza craniului si poate provoca dureri de cap.

Tumori

Cand simtiti durere sau dureri de cap in regiunea cervicala a coloanei vertebrale, aceasta poate fi cauzata de o baza de tumori craniene. Tumorile care se gasesc aici nu sunt de obicei maligne. Pe masura ce cresc, vor comprima nervii din jurul gatului si vor cauza o durere de cap. Nu ignorati tumorile de la baza craniului, trebuie sa mergeti la doctor cat mai curand posibil.

Orele de sedere indelungate

Exista unii oameni care sunt cunoscuti ca petrec mult timp in fata calculatoarelor lor. Exista, de asemenea, unii care nu mai au nevoie sa lucreze si nu fac altceva decat sa stea in fata televizorului.

Nu vor sa se mai fac sport sau sa se miste in jur. Stilul de viata sedentar pe care il au poate afecta corpul.

De obicei, cei care au acest tip de stil de viata pot avea dureri de cap la baza craniului mai des decat cei care au un stil de viata mai sanatos si mai activ.

Nevralgia occipitala

Nevralgia occipitala, cunoscuta si sub denumirea de nerv occipital, este o cauza obisnuita a durerii la baza craniului. Aceasta este o conditie a inflamatiei sau ranirii nervilor maduvei spinarii si a scalpului. Va provoca dureri in spatele capului. Aceasta durere este de obicei ascutita ca socul electric la baza capului si a gatului.

De asemenea, puteti simti durere in ochi sau durere pulsanta care radiaza la nivelul scalpului. Alte simptome includ durerea din spatele ochiului durere atunci cand va miscati capul.

Pentru a scapa de durerea de nevralgie occipitala, puteti aplica caldura pe gat sau puteti masa usor muschii gatului durerosi. Daca acest lucru nu functioneaza, trebuie sa va consultati un medic. Medicul poate prescrie relaxante musculare sau steroizi pentru a scapa de aceasta problema.

Nerv ciupit

Un nerv ciupit poate provoca sentimente neplacute, cum ar fi durere, furnicaturi sau amorteala la baza craniului. Uneori, aceasta durere poate, de asemenea, sa radieze in brate, umeri sau spate.

Un nerv ciupit apare de obicei atunci cand nervii sunt plasati sub presiune excesiva. Aceasta va irita sau va deteriora nervul din jur. Dureri de spate sau leziuni ale gatului sunt, de asemenea, legate de nervul ciupit.

Gat rigid

Un gat rigid se refera la faptul ca este dificil s ava miscati gatul. Aceasta afectiune poate fi cauzata de muschii rigizi, nervii sau vertebrele deteriorate. Potrivit neurologului Dr. Cordia Wan, un gat rigid, impreuna cu o durere de cap severa ar putea fi, de asemenea, un simptom al meningitei. De asemenea, puteti suferi de febra, furnicaturi, oboseala sau eruptie cutanata.

Meningita

Meningita se refera la inflamatia meningelor din jurul creierului si maduvei spinarii. Acesta este, de obicei, cauzat de o infectie virala, dar infectiile bacteriene si fungice pot provoca, de asemenea, aceasta problema.

Simptomele frecvente ale meningitei includ dureri de cap, febra, gat rigid si durere la baza craniului. In plus fata de aceste simptome, daca aveti febra si varsaturi, trebuie sa va adresati imediat unui medic.

Mielopatia cerebrala

Mielopatia cervicala apare atunci cand maduva spinarii cervicale este comprimata. Acest lucru poate provoca dureri si amorteala in gat, maini, brate si picioare.

Lipsa de magneziu

Magneziul este un mineral important in functia organismului nostru. Deficitul de magneziu cauzeaza, de obicei, tuse, tensiune musculara, crampe, durere si dureri la nivelul gatului. Unele probleme de sanatate, cum ar fi diabetul zaharat, malabsorbtia, diareea cronica si boala celiaca, pot duce la pierderea magneziului.

Deci, cum sa obtineti suficient magneziu? Exista multe alimente bogate in magneziu care ar trebui sa fie consumate mai mult. Aceste alimente includ seminte de floarea-soarelui, seminte de chia, seminte de in, ovaz, alune si legume cu frunze verzi.

Cum sa scapi de dureri de cap la baza craniului

Daca doriti sa diminuati sansele de a avea dureri de cap la baza craniului, atunci poate doriti sa va schimbati stilul de viata un pic. Exista cateva lucruri pe care le puteti face astfel incat sa puteti preveni durerile de cap, cum ar fi urmatoarele:

Consumati mai mult ulei de peste

Daca va place sa consumati tipuri sanatoase de peste, atunci nu veti avea probleme cu obtinerea cantitatii de ulei de peste de care aveti nevoie pentru a va mentine sanatosi. Daca luati mai multe acizi grasi omega 3, veti reduce sansele de a obtine dureri de cap.

Consumati ghimbir

Stiati ca ghimbirul este unul dintre remediile pe care oamenii le-au folosit intotdeauna pentru a preveni durerile de cap? Acest lucru se datoreaza faptului ca tromboxanul A2 se gaseste in ghimbir. Acest lucru poate ajuta la dilatarea vaselor de sange si va poate asigura ca durerile de cap mai mici nu vor fi resimtite.

Magneziu

Una dintre mineralele pe care trebuie sa le luati poate ajuta la prevenirea aparitiei durerilor de cap este de magneziul. Daca luati suplimente care contin magneziu, atunci va puetu preveni durerile de cap.

Daca in cazul in care ati facut deja lucrurile mentionate mai sus, dar totusi aveti dureri de cap, atunci trebuie sa cautati un tratament adecvat, in functie cauza ce sta la baza.

Ralaxati musculatura

Daca durerea de la baza craniului este cauzata de muschii tensionati, puteti lua relaxante musculare pentru a reduce durerea. Exista medicamente sigure si eficiente care va vor fi prescrise de catre medicul dumneavoastra.

Mâncărime la scalp – Cauze și tratament

Mariana Felvinczi
-
0
Mâncărime la scalp – Cauze și tratament

Mâncărimea la nivelul scalpului este o senzație care provoacă disconfort și jenă pentru mulți adulți și adolescenți, apărând din cauza mai multor probleme, cum ar fi transpirația excesivă, mătreața sau infecțiile fungice. De asemenea, poate afecta sugarii pentru o perioadă scurtă de timp. Toate acestea pot fi tratate prin diverse metode naturale sau tratamente medicale.

Deși mâncărimea scalpului nu indică, de obicei, o problemă medicală gravă, ea poate fi un simptom al unei afecțiuni subiacente. Continuați să citiți pentru a afla ce ar putea provoca mâncărimea scalpului, precum și opțiunile de tratament și prevenire.

Mâncărimea scalpului – cauze

Există numeroase cauze ale mâncărimii scalpului:

Mătreața

Mătreața este cunoscută drept cea mai frecventă cauză a mâncărimii scalpului. Aceasta este declanșată de fulgi de celule moarte, care apar din cauza expunerii la ierni reci sau veri fierbinți, infecții fungice, ciuperci sau o producție excesivă de sebum de către glandele sebacee. Acest lucru poate duce la depunerea fulgilor de celule moarte pe scalp, în canalul urechii, pe sprâncene, gât și piept.

Chist sebaceu sau epidermal

Chistul sebaceu sau epidermal este o formațiune pe scalp care apare din cauza măririi foliculilor de păr sau a blocării glandelor sebacee. Poate fi cauzat de o leziune sau de probleme cu acneea și poate apărea și în alte zone ale corpului, precum axila, gâtul sau zona genitală.

Insolație

Arsurile solare duc la producerea de celule moarte prin deteriorarea celulelor superficiale, ceea ce poate afecta ADN-ul pielii. Expunerea prelungită la soare cauzează transpirație excesivă, care poate provoca mâncărimea scalpului. Zgârierea excesivă poate duce la o infecție care agravează mâncărimea.

Păduchi la cap sau pediculoză

Pediculoza este o afecțiune cauzată de păduchi care încearcă să sugă sângele de pe scalp, provocând mâncărimi. Pe lângă faptul că sunt paraziți, aceștia depun ouă care se înmulțesc. Ulterior, poate apărea o infecție bacteriană care duce la umflarea scalpului și la formarea ulcerelor, agravând starea.

Dermatita seboreică

Dermatita seboreică este o afecțiune cauzată de o ciupercă numită Malassezia furfur, prezentă pe scalp, care provoacă iritație și descuamare. Poate fi declanșată și de secreția excesivă de sebum de către glandele sebacee, ducând la inflamarea și înroșirea scalpului. Persoanele cu mai multe glande sudoripare sunt mai vulnerabile. Deficiențele de vitamina B, acizi grași sau zinc pot contribui, de asemenea, la apariția acestei afecțiuni. Aflați mai multe despre dermatita seboreică aici: Dermatita seboreică: Simptome, cauze, factori de risc, diagnostic și tratament .

Tinea capitis

Tinea capitis este o boală contagioasă cauzată de o infecție fungică ce afectează părul. Aceasta provoacă pierderea masivă a părului, apariția punctelor negre în zonele afectate, inflamarea scalpului, formarea de cruste galbene și mărirea ganglionilor limfatici din spatele gâtului.

Psoriazis

Psoriazisul scalpului se caracterizează prin pete groase, galbene, deasupra suprafeței pielii. Cauza principală poate fi producția excesivă de celule ale pielii sau un defect al sistemului imunitar. Gravitatea variază de la o persoană la alta, dar, dacă este lăsat netratat, poate deveni sever. Citește și Cum sa scapi de psoriazis? Stafuri si tratamente naturiste

Foliculita

Foliculita este o infecție bacteriană caracterizată prin umflături roșii cu puroi pe scalp. Poate fi cauzată și de infecții din alte părți ale corpului.

Acnee

Acneea pe scalp apare din cauza blocării glandelor sebacee de către bacterii și celule moarte, ceea ce duce la inflamarea și umflarea zonei, provocând iritații.

Varicela

Varicela este o infecție virală care provoacă apariția papulelor pe corp, inclusiv pe scalp, ducând la mâncărimi excesive. Aceste papule sunt, de obicei, roșii, sub formă de cruste, erupții cutanate și pot fi dureroase.

Zona zoster

Împreună cu varicela, poate apărea și zona zoster, cu simptome similare, cauzată de virusul Herpes Zoster. Acesta rămâne inactiv în rădăcinile nervilor cranieni și spinali, dar se activează în prezența varicelei.

Tinea amiantacea

Tinea amiantacea este o infecție fungică ce provoacă formarea de fulgi pe scalp, care pot înmuia părul în zonele afectate, ducând la mâncărimi.

Lichen planopilaris

Lichen planopilaris este o infecție fungică ce cauzează inflamarea scalpului, pierderea permanentă a părului și cicatrici. Aceasta duce la mâncărimi și pete roșii pe scalp.

Dermatita de contact și dermatita alergică

Acestea sunt reacții alergice cu simptome precum umflături, înroșire, descuamare, cruste și prurit excesiv. Sunt cauzate, în principal, de utilizarea produselor precum șampoane, creme, geluri, loțiuni sau vopsele de păr cu un conținut ridicat de PPD (parafenilendiamină).

Stres

Stresul poate provoca mâncărimi la nivelul scalpului, afectând și gâtul sau fața.

Scalp uscat și neted

Condițiile neigienice, cum ar fi lipsa spălării regulate, duc la acumularea celulelor moarte pe scalp, cauzând mâncărimi. Totuși, utilizarea frecventă a apei fierbinți sau spălatul viguros cu șampon poate usca scalpul.

Prevenirea mâncărimii scalpului

Există mai multe metode de prevenire recomandate de experți:

  • Pentru mătreață și dermatita seboreică, evitați produsele de coafat cu conținut ridicat de alcool, deoarece usucă scalpul. Expunerea moderată la soare ajută la tratarea infecțiilor fungice. Evitați alimentele bogate în acizi grași saturați sau uleiuri trans (carne, lapte gras) și zaharurile simple (fructoză, glucoză), care reduc nivelul de vitamina B6, esențială pentru metabolizarea proteinelor.
  • Pentru arsuri solare, evitați anestezicele și loțiunile care pot provoca reacții alergice; aplicați protecție solară și purtați o pălărie în aer liber.
  • În cazul pediculozei, evitați contactul fizic cu persoanele infectate, deoarece este extrem de contagioasă.

Remedii naturiste pentru mâncărimea scalpului

  • Uleiurile naturale precum valeriana, lavanda sau migdalele ajută la relaxare și reduc mâncărimea.
  • Menținerea igienei personale, inclusiv spălarea regulată a părului și perierea corectă, îmbunătățește circulația sângelui și previne afecțiunile scalpului.
  • Masajul regulat al scalpului stimulează circulația, previne acumularea de celule moarte și susține creșterea părului. O metodă eficientă este rotirea ușoară a degetelor pe scalp.

Șampon pentru mâncărimea scalpului

Șampoanele cu ingrediente naturale, precum uleiul de arbore de ceai sau uleiul de cocos, au proprietăți antiinflamatorii și antifungice, fiind eficiente împotriva infecțiilor scalpului, mătreții, psoriazisului și eczemelor. Șampoanele cu jojoba, piritionat de zinc, acid salicilic sau gudron de cărbune hidratează scalpul, reglează sebumul și tratează dermatitele.

Tratamente tradiționale pentru mâncărimea scalpului

  • Spălarea regulată cu șampoane blânde sau medicinale previne acumularea murdăriei.
  • Chistul epidermal se tratează prin injecții cu steroizi sau excizie chirurgicală.
  • Pediculoza se tratează cu șampoane cu permetrin, acid salicilic, lindan sau malathion.
  • Dermatita seboreică răspunde la tratamente cu terbinafină, ketoconazol sau steroizi.
  • Tinea capitis necesită 4-6 săptămâni de tratament cu antifungice precum itraconazol, griseofulvin sau terbinafină.
  • Pentru psoriazis, se folosesc medicamente precum etanercept, infliximab sau adalimumab, care țintesc sistemul imunitar.

Prostata marita (Hiperplazia prostatica benigna) ce inseamna? Cauze si tratament

Mariana Felvinczi
-
0
Prostata marita (Hiperplazia prostatica benigna) ce inseamna? Cauze si tratament

Prostata marita numita in termeni medicali hiperplazia prostatica benigna (BPH), este o conditie comuna ce apare odata cu inaintarea in varsta la barbati. Prostata marita poate provoca simptome de urinare incomode, cum ar fi blocarea fluxului de urina din vezica. Poate provoca, de asemenea, probleme ale vezicii urinare, ale tractului urinar sau ale rinichilor.

Exista mai multe tratamente eficiente pentru prostata marita, incluzand medicamente, terapii minim invazive si interventii chirurgicale. Pentru a alege cea mai buna optiune, medicul va examina simptomele, marimea prostatei si alte conditii de sanatate pe care le ai.

Simptome prostata marita

Severitatea simptomelor la persoanele care au extinderea glandei prostate variaza, dar simptomele tind sa se inrautateasca treptat in timp. Semnele si simptomele frecvente ale prostatei marite includ:

Semnele si simptomele mai putin frecvente includ:

  • Infectii ale tractului urinar
  • Incapacitatea de a urina
  • Sange in urina

Dimensiunea prostatei nu determina neaparat gravitatea simptomelor. Unii barbati cu prostate putin extinse pot avea simptome semnificative, in timp ce alti barbati cu prostata foarte mare pot avea doar simptome minore urinare.

La unii barbati, simptomele se stabilizeaza si se pot imbunatati in timp.

Conditiile care pot conduce la simptome similare celor cauzate de prostata marita includ:

  • Infectii ale tractului urinar
  • Inflamatia prostatei (prostatitei)
  • Strangerea uretrei (strictura uretra)
  • Vezica urinara sau pietre la rinichi
  • Probleme cu nervii care controleaza vezica urinara
  • Cancerul prostatei sau vezicii urinare

Cauze prostata marita

Comparand glandele prostatice normale si marita

Glanda prostatica este situata sub vezica urinara. Tubul care transporta urina din vezica din penis (uretra) trece prin centrul prostatei. Atunci cand prostata se largeste, incepe sa blocheze fluxul de urina.

Majoritatea barbatilor au continuat sa creasca prostata pe tot parcursul vietii. La multi barbati, aceasta crestere continua suficient pentru a provoca simptome urinare sau pentru a bloca semnificativ fluxul de urina.

Nu este foarte clar ce cauzeaza marirea prostatei. Cu toate acestea, s-ar putea datora modificarilor in balanta hormonilor sexuali, pe masura ce barbatii imbatranesc.

Factori de risc prostata marita

Factorii de risc pentru prostata marita includ:

  • Imbatranirea. Prostata narita rar provoaca semne si simptome la barbatii mai tineri de 40 de ani. Aproximativ o treime dintre barbati prezinta simptome moderate pana la severe pana la varsta de 60 de ani, iar aproximativ jumatate fac acest lucru pana la varsta de 80 de ani.
  • Istorie de familie. Avand o ruda de sange, cum ar fi un tata sau un frate, cu probleme de prostata inseamna ca avi mai multe sanse de a avea probleme.
  • Diabetul si bolile de inima. Studiile arata ca diabetul zaharat, precum si bolile de inima si utilizarea beta-blocantelor pot creste riscul de prostata marita.
  • Mod de viata. Obezitatea creste riscul de prostata marita, in timp ce exercitiile fizice pot reduce riscul.

Complicatii prostata marita

Complicatiile unei prostate marite pot include:

  • Insuficienta brusca de urinare (retentie urinara). Este posibil sa ai nevoie sa introduceti un tub (cateter) in vezica pentru a scurge urina. Unii barbati cu prostata marita au nevoie de o interventie chirurgicala pentru a usura retentia urinara.
  • Infectiile tractului urinar (UTI). Incapacitatea de a goli complet vezica urinara poate creste riscul de infectie in tractul urinar. Daca UTI apare frecvent, este posibil sa aveti nevoie de o interventie chirurgicala pentru a elimina o parte din prostata.
  • Pietre la vezica urinara. Acestea sunt, in general, cauzate de incapacitatea de a goli complet vezica. Pietrele la vezica pot provoca infectii, iritarea vezicii urinare, sange in urina si obstructia fluxului de urina.
  • Leziuni la rinichi. Presiunea din vezica urinara din retentia urinara poate dauna direct rinichilor sau poate permite infectiilor vezicii urinare sa ajunga la rinichi.

Majoritatea barbatilor cu prostata marita nu dezvolta aceste complicatii. Cu toate acestea, retentia urinara acuta si afectarea renala pot fi amenintari grave la adresa sanatatii.

Avand in vedere ca o prostata marita nu este considerat ca creste riscul de aparitie a cancerului de prostata.

Diagnostic prostata marita

Medicul dumneavoastra va incepe prin a pune intrebari detaliate despre simptome si de a face un examen fizic. Acest examen initial poate include:

  • Examen digital rectal. Doctorul introduce un deget in rect pentru a verifica prostata pentru extindere.
  • Test de urina. Analizand o proba de urina poate ajuta la excluderea unei infectii sau a altor afectiuni care pot provoca simptome similare.
  • Test de sange. Rezultatele pot indica probleme renale.
  • Test de sange pentru antigenul specific prostatic (PSA). PSA este o substanta produsa in prostata. Nivelurile PSA cresc atunci cand aveti o prostata marita. Cu toate acestea, nivelurile ridicate de PSA se pot datora, de asemenea, recentelor proceduri, infectii, interventii chirurgicale sau cancer de prostata.

Dupa aceea, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a confirma o prostata marita si pentru a exclude alte conditii. Aceste teste includ:

  • Testul fluxului urinar. Urinezi intr-un recipient atasat la o masina care masoara puterea si cantitatea de urina. Rezultatele testului ajuta la determinarea in timp a situatiei in care starea se imbunatateste sau se inrautateste.
  • Testul privind volumul rezidual. Acest test masoara daca poti goli complet vezica. Testul se poate face folosind ultrasunete sau prin introducerea unui cateter in vezica urinara dupa ce urinezi pentru a masura cantitatea de urina ramasa in vezica urinara.
  • Inregistrarea frecventei si a cantitatii de urina ar putea fi utila in special daca mai mult de o treime din cantitatea de urina zilnica este eliminata noaptea.

Daca starea este mai complexa, medicul poate recomanda:

  • Ecografia transrectala. O sonda cu ultrasunete este inserata in rect pentru a masura si evalua prostata.
  • Biopsie de prostata. Ecrane transrectale de ghidare cu ultrasunete folosite pentru a lua mostre de tesut (biopsii) ale prostatei. Examinarea tesutului poate ajuta medicul sa diagnosticheze sau sa excluda cancerul de prostata.
  • Studii urodinamice si de flux de presiune. Un cateter este filetat prin uretra in vezica urinara. Apa – sau, mai putin frecvent, aerul – este injectata incet in vezica urinara. Medicul poate masura apoi presiunea vezicii urinare si poate determina cat de bine functioneaza muschii vezicii urinare. Aceste studii se utilizeaza, de obicei, numai la barbatii cu probleme neurologice suspectate si la barbatii care au suferit o procedura de prostata anterioara si care totusi au simptome.
  • Cistoscopie. Un instrument luminat, flexibil (cistoscop) este introdus in uretra, permitand medicului sa vada in interiorul uretrei si vezicii urinare. Vei primi un anestezic local inainte de acest test.

Tratament prostata marita

O varietate larga de tratamente sunt disponibile pentru prostata marita, incluzand medicamente, terapii minim invazive si interventii chirurgicale. Cea mai buna alegere de tratament depinde de mai multi factori, printre care:

  • Marimea prostatei
  • Varsta ta
  • Sanatatea generala
  • Cantitatea de disconfort sau oboseala pe care o intampini

Daca simptomele sunt tolerabile, poti decide sa amani tratamentul si pur si simplu sa monitorizezi simptomele. Pentru unii barbati, simptomele se pot usura fara tratament.

Medicamente prostata marita

Medicamentul este cel mai frecvent tratatament pentru simptome usoare pana la moderate de crestere a prostatei. Optiunile includ:

  • Alfa-blocante. Aceste medicamente relaxeaza muschii gatului vezicii urinare si fibrele musculare din prostata, facand urinarea mai usoara. Alfa blocantele – care includ alfuzosin (uroxatral), doxazosin (Cardura), tamsulosin (Flomax) si silodosin (Rapaflo) – de obicei lucreaza rapid la barbatii cu prostate relativ mici. Efectele secundare pot include ameteli si o stare inofensiva in care materialul seminal intra inapoi in vezica, in loc de varful penisului (ejacularea retrograda).
  • Inhibitori ai 5-alfa reductazei. Aceste medicamente micsoreaza prostata prin prevenirea modificarilor hormonale care determina cresterea prostatei. Aceste medicamente – care includ finasterida (Proscar) si dutasterida (Avodart) – pot dura pana la sase luni pentru a fi eficiente. Efectele secundare includ ejacularea retrograda.
  • Terapie asociata cu medicamente. Medicul ar putea recomanda administrarea simultana a unui blocant alfa si a unui inhibitor al reductazei 5-alfa daca nici unul dintre medicamente nu este eficace.
  • Tadalafil (Cialis). Studiile sugereaza ca acest medicament, care este adesea folosit pentru a trata disfunctia erectila, poate trata si extinderea prostatei.

Terapie minim invaziva sau chirurgicala prostata marita

Tratamentul minim invaziv sau chirurgical ar putea fi recomandat daca:

  • Simptomele sunt moderate pana la severe
  • Medicatia nu a ameliorat simptomele
  • Ai o obstructie a tractului urinar, pietre vezica urinara, sange in urina sau probleme de rinichi
  • Preferi tratamentul definitiv

Tratamentul minim invaziv sau chirurgical ar putea sa nu fie o optiune daca ai:

  • O infectie a tractului urinar netratata
  • Strivirea uretrala
  • Un istoric de terapie cu radiatii de prostata sau chirurgie de tract urinar
  • O tulburare neurologica, cum ar fi boala Parkinson sau scleroza multipla

Orice tip de procedura de prostata poate provoca reactii adverse. In functie de procedura pe care o alegi, complicatiile ar putea include:

  • Semenul curge inapoi in vezica, in loc sa iasa prin penis in timpul ejacularii (ejacularea retrograda)
  • Dificultati temporare cu urinare
  • Infectii ale tractului urinar
  • Sangerare
  • Disfunctie erectila
  • Foarte rar, pierderea controlului vezicii urinare (incontinenta)

Exista mai multe tipuri de terapii minim invazive sau chirurgicale.

Rezectia transuretrala a prostatei (TURP)

TURP, in general, amelioreaza simptomele rapid, iar majoritatea barbatilor au un debit mai puternic de urina imediat dupa procedura. Dupa TURP este posibil sa ai temporar nevoie de un cateter pentru a elimina urina.

Incizia transuretrala a prostatei (TUIP)

O sfera luminata este inserata in uretra, iar chirurgul face una sau doua taieturi mici in glanda prostatica – facand mai usor urina sa treaca prin uretra. Aceasta interventie chirurgicala ar putea fi o optiune daca ai o glanda prostata mica sau moderata, mai ales daca ai probleme de sanatate pentru care se fac alte interventii chirurgicale prea riscante.

Termoterapia cu microunde transuretrala (TUMT)

Medicul introduce un electrod special prin uretra in zona prostatei. Energia cu microunde din electrod distruge portiunea interioara a glandei prostate marita, micsorand-o si usurand fluxul de urina. TUMT poate scuti partial simptomele si s-ar putea sa dureze ceva timp inainte de a observa rezultatele. Aceasta interventie chirurgicala este utilizata, in general, numai in cazul prostatelor mici, in circumstante speciale deoarece ar putea fi necesara repetarea tratamentului.

Ablatia transuretrala a acului (TUNA)

In aceasta procedura in ambulatoriu, un tub este transferat in uretra, permitand medicului sa aseze ace in glanda prostatica. Undele radio trec prin ace, incalzind si distrugand excesul de tesut de prostata care blocheaza fluxul de urina.

Terapie prin laser pentru prostata marita

Un laser cu intensitate ridicata distruge sau indeparteaza tesutul prostatic supraincarcat. Terapia cu laser, in general, amelioreaza imediat simptomele si are un risc mai scazut de efecte secundare decat chirurgia nonlaser. Terapia cu laser ar putea fi utilizata la barbati care nu ar trebui sa aiba alte proceduri de prostata deoarece iau medicamente care dilueaza sangele.

Optiunile pentru terapia cu laser includ:

  • Proceduri ablative. Aceste proceduri vaporizeaza tesutul obstructiv de prostata pentru a creste fluxul de urina. Exemplele includ vaporizarea fotoselectiva a ablatiei prostatice (PVP) si a holmiului prin laser a prostatei (HoLAP). Procedurile ablative pot provoca iritatii ale simptomelor urinare dupa interventia chirurgicala, astfel incat, in situatii rare, ar putea fi necesara o alta procedura de rezectie la un moment dat.
  • Proceduri enucleative. Procedurile enucleative, cum ar fi enuclearea cu laser de holmium a prostatei (HoLEP), indeparteaza in general toate tesuturile de prostata care blocheaza fluxul de urina si impiedica regenerarea tesutului. Tesutul indepartat poate fi examinat pentru cancerul de prostata si alte conditii. Aceste proceduri sunt similare cu prostatectomia deschisa.

Dispozitivul uretral prostatic (PUL)

In aceasta procedura transuretrala relativ noua, se utilizeaza etichete speciale pentru a comprima laturile prostatei pentru a creste fluxul de urina. Procedura poate fi recomandata daca ai simptome ale tractului urinar inferior. Cu toate acestea, PUL ar putea sa nu fie la fel de eficace in reducerea simptomelor urinare pe termen lung ca TURP. Sunt necesare mai multe cercetari. PUL ar putea fi oferita si unor barbati preocupati de impactul tratamentului asupra disfunctiei erectile si a problemelor ejaculatorii, deoarece efectul asupra ejacularii si functiei sexuale este mult mai mic cu PUL decat cu TURP.

Prostatectomie asistata de robot

Chirurgul face o incizie in abdomenul inferior pentru a ajunge la prostata si a elimina tesutul. Desfundarea prostatectomiei se face in general daca ai o prostata foarte mare, leziuni ale vezicii urinare sau alti factori complicati. Chirurgia necesita, de obicei, o sedere scurta in spital si este asociata cu un risc mai mare de a avea nevoie de o transfuzie de sange.

Ingrijire ulterioara

Ingrijirea de urmarire va depinde de tehnica specifica utilizata pentru tratamentul prostatei marite.

Medicul ar putea recomanda limitarea greutatii excesive si sportului excesiv timp de sapte zile daca ai avut terapie cu laser sau terapie cu microunde transuretrala. Daca ai prostatectomie deschisa sau asistata de robot, va trebui sa restrictionezi activitatea timp de sase saptamani.

Stil de viata si sfaturi prostata marita

Pentru a ajuta la controlul simptomelor unei prostate marite, incearca sa:

  • Limitezi bauturile seara. Nu bea nimic timp de o ora sau doua inainte de culcare, pentru a evita deplasarile la toaleta la mijlocul noptii.
  • Limitezi cofeina si alcoolul. Acestea pot creste productia de urina, pot irita vezica urinara si se pot agrava simptomele.
  • Limitezi decongestionantele sau antihistaminicele. Aceste medicamente strang banda de muschi din jurul uretrei care controleaza curgerea urinei, ceea ce face mai greu sa urinezi.
  • Du-te la baie de cate ori simti nevoia. Asteptarea prea lunga ar putea sa exagereze muschiul vezicii urinare si sa provoace daune.
  • Fii activ. Inactivitatea contribuie la retentia urinei. Chiar si o cantitate mica de exercitii fizice poate ajuta la reducerea problemelor urinare cauzate de o prostata marita.

Medicina alternativa prostata marita

Studiile privind terapiile pe baza de plante ca tratament pentru prostata marita au avut rezultate mixte. Un studiu a constatat ca extractul de palmetto a fost la fel de eficace ca si finasterida in ameliorarea simptomelor de prostata marita, desi volumele de prostata nu au fost reduse.

Alte tratamente pe baza de plante – inclusiv extracte beta-sitosterol, pigeum si iarba de secara – au fost sugerate ca fiind utile pentru reducerea simptomelor de prostata marita. Dar siguranta si eficacitatea pe termen lung a acestor tratamente nu a fost dovedita.

Daca luati orice remedii pe baza de plante, spune medicului. Anumite produse pe baza de plante ar putea creste riscul sangerarii sau pot interfera cu alte medicamente pe care le iei.

Surse medicale:

  1. .https://www.niddk.nih.gov/health-information/urologic-diseases/prostate-problems/prostate-enlargement-benign-prostatic-hyperplasia
  2. http://www.auanet.org/guidelines/benign-prostatic-hyperplasia-(2010-reviewed-and-validity-confirmed-2014).
  3. https://www.uptodate.com/contents/search.
  4. https://www.clinicalkey.com.
  5. https://www.clinicalkey.com.

Noduli limfatici umflati: Cauze si tratamente in functie de afectiune

Mariana Felvinczi
-
2
Noduli limfatici umflati: Cauze si tratamente in functie de afectiune

Noduli limfatici cresc de obicei ca urmare a expunerii la bacterii sau virusi. Atunci cand umflarea ganglionilor limfatici este cauzata de o infectie, acest lucru este cunoscut sub numele de limfadenita. Rareori, ganglionii limfatici umflati sau crescuti sunt cauzati de cancer.

Ganglionii limfatici, numiti si glande limfatice, joaca un rol vital in capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor. Ele functioneaza ca filtre, pentru virusi, bacterii si alte cauze ale bolilor inainte de a putea infecta alte parti ale corpului. Zonele obisnuite in care este posibil sa observi ganglionii limfatici umflati includ gatul, sub barbie, in subsuori si in regiunea inghinala.

In unele cazuri, trecerea timpului si compresele calde pot fi tot de ce aveti nevoie pentru a trata ganglionii limfatici umflati. Tratamentul limfadenitei depinde de cauza.

Simptome ganglioni limfatici imflamati

Sistemul limfatic este o retea de organe, vase si ganglioni limfatici situati in intregul corp. Multi ganglioni limfatici sunt localizati in regiunea capului si gatului. Ganglionii limfatici care se umfla frecvent sunt in aceasta zona, precum si in zona de sub brat si a zonei inghinale.

Umflarea ganglionilor limfatici este un semn ca ceva nu este in regula in corpul vostru. Cand ganglionii limfatici se umfla mai intai, este posibil sa observi:

  • Tendinta si durerea in ganglionii limfatici
  • Umflarea care poate fi marimea unui bob de mazare sau rinichi sau chiar mai mare in ganglionii limfatici

In functie de cauza ganglionilor limfatici umflati, alte semne si simptome pe care le-ai putea include:

  • Congestie nazala, durere in gat, febra si alte indicatii ale unei infectii respiratorii superioare
  • Imflamarea ganglionilor limfatici in intregul corp – ceea ce poate indica o infectie, cum ar fi HIV sau mononucleoza, sau o tulburare imuna, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoida
  • Nodul tare, fix, cu crestere rapida, indicand o posibila tumoare
  • Febra
  • Transpiratii nocturne

Cauze noduli limfatici umflati

Sistem limfatic

Un ganglion limfatic este un grup mic, rotund sau in forma de fasole de celule acoperite de o capsula de tesut conjunctiv. Celulele sunt o combinatie de limfocite – care produc particule de proteine ​​care capteaza invadatorii, cum ar fi virusurile – si macrofagele, care descompun materialul capturat. Limfocitele si macrofagele filtreaza lichidul limfatic in timp ce calatoreste prin corpul vostru si va protejeaza prin distrugerea invadatorilor.

Ganglionii limfatici sunt localizati in grupuri si fiecare grupa dreneaza o anumita zona a corpului. Este posibil sa observi umflaturi in anumite zone, cum ar fi in ganglionii limfatici ai gatului, sub barbie, in subsuori si inghinal. Site-ul ganglionilor limfatici umflati poate ajuta la identificarea cauzei principale.

Cea mai comuna cauza a inflamatiei ganglionilor limfatici este o infectie, in special o infectie virala, cum ar fi raceala. Alte cauze posibile ale ganglionilor limfatici umflati includ:

Infectii frecvente

  • Rosu in gat
  • Pojar
  • Infectii ale urechii
  • Dinti infectati
  • Mononucleoza
  • Infectii ale pielii sau ale plagilor, cum ar fi celulita
  • Virusul imunodeficientei umane (HIV) – virusul care provoaca SIDA

Infectii mai putin frecvente

  • Tuberculoza
  • Anumite infectii cu transmitere sexuala, cum ar fi sifilisul
  • Toxoplasmoza – o infectie parazitara care rezulta din contactul cu fecalele unei pisici infectate sau care mananca carne necorespunzatoare
  • Infectie de la zgarieturi de pisica – o infectie bacteriana de la o pisica sau muscatura

Tulburari ale sistemului imunitar

  • Lupus – o boala inflamatorie cronica care poate viza articulatiile, pielea, rinichii, celulele sanguine, inima si plamanii
  • Poliartrita reumatoida – o boala inflamatorie cronica care vizeaza tesutul care va liniaza articulatiile (sinovium)

Cancerele

  • Limfomul – cancer care provine din sistemul limfatic
  • Leucemia – cancer al tesutului care formeaza sangele corpului, inclusiv maduva osoasa si sistemul limfatic
  • Alte tipuri de cancer care s-au raspandit (metastaze) la ganglionii limfatici

Alte cauze posibile, dar rare, includ anumite medicamente, cum ar fi medicamente anti-convulsii fenitoina (Dilantin) si medicamente preventive pentru malarie.

Complicatii ganglioni limfatici umflati

Daca infectia este cauza ganglionilor limfatici umflati si nu este tratata, pot aparea aceste complicatii:

  • Formarea abceselor. Un abces este o colectie localizata de puroi cauzata de o infectie. Abcesul contine lichid, celule albe din sange, tesuturi moarte si bacterii sau alti invadatori. Un abces poate necesita drenaj si tratament antibiotic.
  • Infectia cu flux sanguine. O infectie bacteriana oriunde in organism poate progresa pana la sepsis, care este o infectie coplesitoare a sangelui. Sepsisul poate progresa pana la insuficienta organelor si deces. Tratamentul implica spitalizare si antibiotice intravenoase.

Diagnostic ganglioni limfatici umflati

Pentru a diagnostica ceea ce ar putea provoca ganglionii limfatici umflati, este posibil ca medicul sa aiba nevoie de:

  • Istoric medical. In plus, medicul va dori sa stie cand si cum s-au dezvoltat ganglionii limfatici umflati si daca ai alte semne sau simptome.
  • Un examen fizic. Medicul va dori, de asemenea, sa verifice ganglionii limfatici in apropierea suprafetei pielii pentru marime, sensibilitate, caldura si textura. Localizarea ganglionilor limfatici umflati si alte semne si simptome vor oferi indicii pentru cauza principala.
  • Analize de sange. In functie de ceea ce suspecteaza medicul ca cauzeaza ganglionii limfatici umflati, pot fi efectuate anumite teste de sange pentru a confirma sau a exclude afectiunea suspectata. Testele specifice vor depinde de cauza suspectata, dar cel mai probabil va include un test CBC. Acest lucru va ajuta sa evalueze starea de sanatate globala si sa detecteze o serie de tulburari, inclusiv infectii si leucemie.
  • Studii de imagistica. O radiografie toracica sau tomografie computerizata (CT) a zonei afectate poate ajuta la determinarea potentialelor surse de infectie sau pentru a gasi tumori.
  • Biopsia ganglionilor limfatici. Medicul iti poate cere sa faci biopsie. El sau ea va elimina o proba dintr-un ganglion limfatic sau chiar un intreg ganglion limfatic pentru examenul microscopic.

Tratament noduli limfatici umflati

Umflarea ganglionilor limfatici cauzate de un virus poate reveni la normal dupa ce infectia virala se rezolva. Antibioticele nu sunt utile pentru tratarea infectiilor virale. Tratamentul pentru ganglionii limfatici umflati din alte cauze depinde de cauza:

  • Infectie. Cel mai frecvent tratatament pentru ganglionii limfatici umflati cauzat de o infectie bacteriana sunt antibioticele. Daca ganglionii limfatici umflati se datoreaza unei infectii cu HIV, vei primi tratament specific pentru aceasta afectiune.
  • Tulburare imuna. Daca ganglionii limfatici umflati sunt rezultatul anumitor conditii, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoida, tratamentul este indreptat spre starea de baza.
  • Cancer. Umflarea nodurilor provocate de cancer necesita tratament pentru cancer. In functie de tipul de cancer, tratamentul poate implica interventii chirurgicale, radiatii sau chimioterapie.

Stil de viata si remedii naturiste noduli limfatici umflati

Daca nodulii limfatici umflati sunt sensibili sau durerosi, poti obtine o usurare facand urmatoarele:

  • Aplicati o compresa calda. Aplica o compresa umeda calda, cum ar fi o carpa absorbanta, inmuiata in apa fierbinte si racita, in zona afectata.
  • Medicamente pentru ameliorarea durerii. Acestea includ aspirina, ibuprofen (Advil, Motrin, altele), naproxen (Aleve) sau acetaminofen (Tylenol, altele). Ai grija atunci cand dai aspirina copiilor sau adolescentilor. Desi aspirina este aprobata pentru utilizare la copiii cu varsta mai mare de 2 ani, copiii si adolescentii care se recupereaza de la varsare sau simptome asemanatoare gripei nu ar trebui sa ia niciodata aspirina. Discuta cu medicul prima data.
  • Odihna adecvata. Adesea ai nevoie de odihna pentru a va ajuta sa te recuperezi din starea de baza.

Cand sa mergi la doctor daca ai noduli limfatici umflati

Uni ganglioni limfatici umflati revin la normal atunci cand starea de baza, cum ar fi o infectie minora, devine mai buna. Consulta-te cu medicul daca esti ingrijorat sau daca ganglionii limfatici umflati:

  • Au aparut fara niciun motiv aparent
  • Continua sa creasca sau sa fie prezent timp de doua pana la patru saptamani
  • Nu te simti bine, esti obosit in exces
  • Sunt insotite de febra persistenta, transpiratii nocturne sau pierdere in greutate inexplicabila

Solicita asistenta medicala imediata daca ai dificultati la inghitire sau respiratie.

Pregateste-te pentru intalnire

Daca ai ganglioni limfatici umflati, este posibil sa incepi sa vezi mai intai medicul de familie. Cand il suni pentru a va stabili intalnirea, poti fi indemnat sa soliciti asistenta medicala imediata daca intampini simptome severe, cum ar fi dificultati de respiratie sau inghitire.

Pentru ganglioni limfatici umflati, cateva intrebari de baza pentru a intreba medicul includ:

  • Ce cauzeaza simptomele pentru noduli limfatici umflati?
  • Care sunt alte cauze posibile pentru simptomele mele?
  • Ce tipuri de teste am nevoie daca am noduli limfatici umflati?
  • Ce tratament este recomandat pentru ganglioni limfatici umflati?
  • Cat de repede voi incepe sa ma simt mai bine?
  • Sunt contagios? Cum pot reduce riscul infectarii altora?
  • Cum pot impiedica acest lucru sa se intample in viitor?
  • Am si alte conditii de sanatate. Trebuie sa schimb tratamentele pe care le folosesc?
  • Exista o alternativa generica la medicamentul pe care il prescrieti pentru mine?
  • Aveti brosuri sau alte materiale tiparite pe care le pot lua cu mine? Ce site-uri recomandati?

La ce te poti astepta de la medic

Este posibil ca medicul sa iti adreseze o serie de intrebari, cum ar fi:

  • Care sunt simptomele tale?
  • Cand au inceput simptomele?
  • Inflamatia ganglionilor limfatici a devenit mai mare in timp?
  • Te-ai confruntat cu febra sau transpiratii nocturne?
  • Ai pierdut greutatea fara sa vrei?
  • Ai o durere in gat sau dificultati la inghitire?
  • Ai intampinat dificultati de respiratie?
  • Ce medicamente ai luat pana in prezent?
  • Ai calatorit recent intr-o alta tara sau in regiuni locuite cu capuse?
  • Ai facut recent sex cu un nou partener?
  • Practici sexul protejat? Ai facut acest lucru de cand ai devenit activ sexual?
  • Fumezi? De cat timp?

Surse medicale:

  1. http://www.accessmedicine.com.
  2. http://www.uptodate.com/home.
  3. http://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic_disorders/bacterial_skin_infections/lymphadenitis.html.
  4. http://dorlands.com/index.jsp.

Ce inseamna sciatica? Cauze, simptome, diagnostic si tratament

Mariana Felvinczi
-
0
Ce inseamna sciatica? Cauze, simptome, diagnostic si tratament

Sciatica se refera la durerea care radiaza de-a lungul traseului nervului sciatic. Durerea se resimte la nivelul spatelui sau soldului care radiaza in partea din spate a coapsei si in picior. De obicei, sciatica afecteaza doar o parte a corpului.

Sciatica apare cel mai frecvent atunci cand un disc herniat, osteotomie pe coloana vertebrala sau ingustarea coloanei vertebrale (stenoza spinarii) comprima o parte a nervului. Acest lucru provoaca inflamatie, durere si adesea o amorteala in piciorul afectat.

Desi durerea asociata cu sciatica poate fi severa, cele mai multe cazuri se rezolva cu tratamente neoperatorii in cateva saptamani. Persoanele care au sciatica severa care este asociata cu slabiciune semnificativa a piciorului sau cu modificari ale intestinului sau vezicii urinare pot fi candidati pentru interventii chirurgicale.

Simptome sciatica

Durerea care radiaza din coloana vertebrala inferioara (lombara) la fesa si pe partea din spate a piciorului este semnul distinctiv al sciaticii.

Durerea poate varia foarte mult, de la o durere usoara pana la o senzatie ascutita, arsura sau durere ciudata. Uneori se poate simti ca un soc electric. Poate fi mai rau atunci cand tusesti sau stranuti, si sederea prelungita poate agrava simptomele. De obicei, numai o parte a corpului este afectata.

Unii oameni au, de asemenea, amorteala, furnicaturi sau slabiciune musculara la piciorul afectat. Este posibil sa ai dureri intr-o parte a piciorului si amorteala intr-o alta parte.

Cauze sciatica

Sciatica apare atunci cand nervul sciatic devine ciupit, de obicei printr-un disc herniat in coloana vertebrala sau printr-o crestere a osului pe vertebre. Mai rar, nervul poate fi comprimat de o tumoare sau deteriorat de o boala cum ar fi diabetul zaharat.

Factori de risc sciatica

Factorii de risc pentru sciatica includ:

  • Varsta. Modificarile legate de varsta ale coloanei vertebrale, cum ar fi discurile herniate si pintenii ososi, sunt cele mai frecvente cauze ale sciaticii.
  • Obezitatea. Prin cresterea stresului asupra coloanei vertebrale, excesul de greutate corporala poate contribui la modificarile coloanei care declanseaza sciatica.
  • Ocupatia. Un loc de munca care frecvent iti intoarci spatele, transporti greutati sau conduci un autovehicul pe perioade lungi de timp ar putea juca un rol in sciatica, dar nu exista dovezi concludente.
  • Sederea prelungita. Persoanele care stau pe scaun pe perioade lungi de timp sau au un stil de viata sedentar au mai multe sanse de a dezvolta sciatica decat persoanele active.
  • Diabet. Aceasta afectiune, care afecteaza modul in care corpul utilizeaza zahar din sange, creste riscul de leziuni ale nervilor sciatici.

Complicatii sciatica

Desi majoritatea oamenilor se recupereaza complet de la sciatica, adesea fara tratament, sciatica poate provoca leziuni permanente ale nervilor. Solicita asistenta medicala imediata daca ai:

  • Pierderea senzatiei in piciorul afectat
  • Slabiciune in piciorul afectat
  • Pierderea functiei intestinale sau a vezicii urinare

Profilaxie sciatica

Nu este intotdeauna posibil sa se previna sciatica, iar conditia poate sa reapara. Urmatoarele pot juca un rol cheie in protejarea spatelui:

  • Fa sport regulat. Pentru a-ti mentine spatele puternic, acorda o atentie speciala muschilor de baza – muschilor din abdomen si spatelui inferior, care sunt esentiali pentru pozitionarea si alinierea corecta. Adreseaza-te medicului sa-ti recomande anumite activitati.
  • Mentine pozitia corecta cand stai. Alegeti un scaun cu un suport bun pentru spatele inferior, cotiere si o baza pivotanta. Ia in considerare introducerea unei perne sau a unui prosop rasturnat la spate pentru a mentine curba normala.

Diagnostic sciatica

In timpul examenului fizic, medicul iti poate verifica forta musculara si reflexele. De exemplu, ti se poate cere sa mergi pe degetele de la picioare sau pe calcaie, sa te ridici dintr-o pozitie ghemuita si, in timp ce te afli pe spate, ridici picioarele unul cate unul. Durerea care rezulta din sciatica se va agrava de obicei in timpul acestor activitati.

Teste de imagistica

Multe persoane au hernie de disc sau pinteni ososi care vor aparea pe raze X si alte teste de imagini, dar nu au simptome. Deci, medicii nu comanda in mod obisnuit aceste teste decat daca durerea este severa sau nu se amelioreaza in cateva saptamani.

  • Raze X. O radiografie a coloanei vertebrale poate dezvalui o crestere superioara a osului care poate apasa pe un nerv sciatic.
  • RMN – ul. Aceasta procedura utilizeaza un magnet puternic si unde radio pentru a produce imagini transversale ale spatelui. Un RMN produce imagini detaliate ale oaselor si tesuturilor moi, cum ar fi hernie de disc. In timpul testului, te afli pe o masa care se muta in masina RMN.
  • Scanarea CT. Atunci cand se utilizeaza un CT pentru a verifica coloana vertebrala, este posibil sa ai un colorant de contrast injectaa in canalul spinal inainte de luarea razelor X – o procedura numita mielograma CT. Vopseaua circula apoi in jurul maduvei spinarii si a nervilor spinarii, care apar alb pe scanare.
  • Electromiografie (EMG). Acest test masoara impulsurile electrice produse de nervi si raspunsurile muschilor. Acest test poate confirma compresia nervului cauzata de hernia de disc sau ingustarea canalului spinal (stenoza spinarii).

Tratament sciatica

Daca durerea nu se imbunatateste prin masuri de auto-ingrijire, medicul poate sugera unele dintre urmatoarele tratamente.

Medicamente pentru sciatica

Tipurile de medicamente care pot fi prescrise pentru durerea sciatica includ:

  • Anti-inflamatoarele
  • Relaxante musculare
  • Narcotice
  • Antidepresive triciclice
  • Medicamente anti-convulsii

Fizioterapie pentru sciatica

Odata ce durerea acuta se imbunatateste, medicul sau un terapeut poate proiecta un program de reabilitare pentru a va ajuta sa previi leziunile viitoare. Aceasta include in mod obisnuit exercitii pentru a va corecta pozitia, pentru a intari muschii care sprijina spatele si pentru a va imbunatati flexibilitatea.

Injectii steroizi pentru sciatica

In unele cazuri, medicul dumneavoastra va poate recomanda injectarea unui medicament cu corticosteroizi in zona din jurul radacinii nervoase implicate. Corticosteroizii ajuta la reducerea durerii prin suprimarea inflamatiei in jurul nervului iritat. Efectele, de obicei, se pierd in cateva luni. Numarul de injectii cu steroizi pe care le puteti primi este limitat, deoarece riscul aparitiei unor reactii adverse grave creste atunci cand injectiile apar prea frecvent.

Interventie chirurgicala sciatica

Aceasta optiune este de obicei rezervata atunci cand nervul comprimat cauzeaza slabiciune semnificativa, pierderea controlului intestinului sau vezicii urinare sau cand ai dureri care se inrautateste progresiv sau nu se imbunatateste cu alte terapii. Chirurgii pot inlatura orificiul osos sau portiunea hernia de disc, care apasa pe nervul sciatic ciupit.

Stil de viata si remedii la domiciliu pentru sciatica

Pentru majoritatea oamenilor, sciatica raspunde masurilor de auto-ingrijire. Desi odihna pentru o zi sau doua poate oferi o usurare, inactivitatea prelungita va accentua simptomele.

Alte tratamente de auto-ingrijire care ar putea include:

  • Compresa rece. Initial, poti folosi o compresa rece plasata pe zona dureroasa timp de pana la 20 de minute de cateva ori pe zi. Utilizeaza un pachet de gheata sau un pachet de mazare congelata invelit intr-un prosop curat.
  • Compresa calda. Dupa doua pana la trei zile, aplica caldura in zonele care doare. Utilizeza comprese fierbinti, o lampa de incalzire sau un dispozitiv de incalzire la cea mai joasa setare. Daca continui sa ai dureri, incercati sa faci cu schimbul.
  • Stretching. Exercitiile de intindere pentru spatele te pot ajuta sa te simtiti mai bine si ar putea ajuta la ameliorarea compresiei nervolir scitici. Evita rasucirea in timpul intinderii si incerca sa dureze intinderea timp de cel putin 30 de secunde.
  • Medicamente fara prescriptie medicala. Medicamentle de durere, cum ar fi ibuprofenul (Advil, Motrin IB, altele) si naproxenul sodic (Aleve), sunt uneori utile pentru sciatica.

Medicina alternativa pentru sciatica

Terapiile alternative utilizate in mod obisnuit pentru durerile de spate scazute includ:

  • Acupunctura. In acupunctura, medicul introduce ace subtiri in piele in anumite puncte ale corpului. Unele studii au sugerat ca acupunctura poate ajuta in ameliorarea dureri de spate, in timp ce altele nu au gasit nici un beneficiu. Daca te decizi sa incerci acupunctura, alege un practician autorizat pentru a te asigura ca acesta sau acesta a avut o pregatire potrivita.
  • Chiropractic. Reglarea coloanei vertebrale (manipulare) este o forma de terapie chiropractician utilizata pentru a trata mobilitatea restransa a coloanei vertebrale. Scopul este de a restabili miscarea spinarii si, ca rezultat, imbunatatirea functiei si scaderea durerii.

Cand sa faci o vizita la doctor daca ai sciatica

Durerea sciatica, de obicei, dispare de-a lungul timpului. Adreseaza-te medicului daca masurile de auto-ingrijire nu reusesc sa usureze simptomele sau durerea mai mult de o saptamana, este severa sau devine din ce in ce mai puternica. Dute imediat la medic daca:

  • Ai durere brusca, severa la nivelul spatelui sau piciorului si amorteste sau apare slabiciune musculara in picior
  • Durerea apare, cum ar fi dupa un accident de circulatie
  • Ai probleme cu controlul intestinal sau al vezicii urinare

Pregateste pentru intalnire cu medicul

Nu toata lumea care are sciatica are nevoie de ingrijire medicala. Daca simptomele sunt severe sau persista mai mult de o luna, programeaza o intalnire cu medicul de familie.

Ce poti sa faci

  • Noteaza simptomele si cand au inceput.
  • Listeaza informatiile medicale importante, inclusiv celelalte conditii pe care le ai si numele medicamentelor, vitaminelor sau suplimentelor pe care le iei.

Pentru a diagnostica durea medicul iti pune cateva intrebari de baza care includ:

  • Ai amorteala sau slabiciune in picioare?
  • Cat de puternica este durerea?
  • Faci munca fizica?
  • Faci exercitii regulat? Daca da, ce tipuri de activitati?
  • Ce tratamente sau masuri de auto-ingrijire ai incercat? A ajutat ceva?

Surse medicale:

  1. http://www.uptodate.com/home
  2. http://orthoinfo.aaos.org/topic.cfm?topic=a00351
  3. https://www.merckmanuals.com/professional/musculoskeletal-and-connective-tissue-disorders/neck-and-back-pain/sciatica
  4. http://nccam.nih.gov/health/acupuncture/acupuncture-for-pain.htm

Mancarimi de piele: Cauze si tratament

Mariana Felvinczi
-
0
Mancarimi de piele: Cauze si tratament

Avand mancarimi de piele este o senzatie incomoda, iritanta, care te face sa vrei sa te scarpini. De asemenea, cunoscut sub numele de prurit, mancarimea de piele este de obicei cauzata de pielea uscata. Este comuna la adultii mai in varsta, deoarece pielea tinde sa devina mai uscata cu varsta.

In functie de afectiunea pielii care va provoaca senzatie de mancarime, pielea poate sa fie normala sau poate sa fie rosie sau uscata, sau are umflaturi sau blistere. Scarpinatul repetat poate provoca suprafete ingrosate ale pielii, care pot sangera sau se poate infecta.

Masurile de auto-ingrijire, cum ar fi hidratarea, folosirea produselor anti-mancarime si luarea baii reci pot ajuta la ameliorarea mancarimi. Vindecarea pe termen lung necesita identificarea si tratarea cauzei pentru mancarimea pielii. Tratementul pentru mancarimi de piele includ medicamente, pansamente si terapie cu lumina.

Simptome mancarimi de piele

Este posibil sa ai mancarimi pe piele pe anumite zone mici, cum ar fi pe un brat sau pe un picior sau pe intregul corp. Mancarimea pielii poate sa apara fara alte modificari observabile pe piele. Sau poate fi asociat cu:

  • Roseata
  • Umflaturi, pete sau blistere
  • Piele uscata, crapata
  • Piele cu textura scalabila

Uneori mancarimea dureaza mult timp si poate fi intensa. Pe masura ce freci sau zgarii zona, devine mai rau. Si cu cat te scarpini mai mult, cu atat mai mult te zgarii. Ruperea acestui ciclu de mancarime poate fi dificila, dar scarpinarea continua poate afecta pielea sau poate provoca infectii.

Cauze mancarimi de piele

Cauzele posibile ale mancarii pielii includ:

Piele uscata

Daca nu ai pielea rosie sau alte schimbari dramatice in zona mancarimi, inseamna ca ai pielea uscata (xeroza) este o cauza probabila. Pielea uscata rezulta de obicei din cauza varstei sau a factorilor de mediu, cum ar fi utilizarea pe termen lung a aerului conditionat sau incalzirii centrale si spalarea sau scaldatul prea mult.

Afectiuni ale pielii

Multe afectiuni ale pielii provoaca mancarime, inclusiv eczema (dermatita), psoriazis, scabie, paduchi, varicela si urticarie. Mancarimea afecteaza in mod obisnuit zone specifice si este insotita de alte semne, cum ar fi pete rosii, iritatii sau bube si blistere.

Bolile interne

Mancarime de piele pot fi un simptom al unei boli care stau la baza. Acestea includ afectiuni hepatice, insuficienta renala, anemie cu deficit de fier, probleme tiroidiene si cancere, inclusiv leucemie si limfom. Mancarimea afecteaza de obicei intregul corp. Pielea poate sa para normala, cu exceptia zonelor repetate zgariate.

Tulburari nervoase 

Conditiile care afecteaza sistemul nervos – cum ar fi scleroza multipla, diabetul zaharat, nervii ciupiti si zona zoster (herpes zoster) – pot provoca mancarimi.

Iritatie si reactii alergice

Lana, substantele chimice, sapunurile si alte substante pot irita pielea si pot cauza prurit. Uneori substanta, cum ar fi iedera otravita sau cosmetice, provoaca o reactie alergica. Alergia la alimente pot, de asemenea, provoca deranjarea pielii.

Medicamente

Reactiile la medicamente, cum ar fi antibioticele, medicamentele antifungice sau medicamentele impotriva durerii, pot provoca eruptii cutanate si mancarime.

Sarcina

In timpul sarcinii, unele femei sufera de mancarimi cutanate, in special pe abdomen si coapse. De asemenea, afectiunile cutanate ale pielii, cum ar fi dermatita, se pot agrava in timpul sarcinii.

Complicatii mancarimi cutanate

Mancarimea pielii poate afecta calitatea vietii. Mancarimea prelungita si zgarierea pot creste intensitatea mancarimii, ceea ce poate duce la:

  • Afectarea pielii
  • Infectie
  • Cicatrizarea

Diagnostic mancarimi de piele

Aflarea cauzei mancarimi cutanate poate dura timp si implica un examen fizic si o istorie atenta. In cazul in care medicul suspecteaza ca pielea este afectata de o boala, este posibil ca acesta sa efectueze teste, inclusiv:

  • Test de sange. Aceasta poate oferi dovezi ale unei afectiuni interne care iti provoaca mancarime, cum ar fi deficitul de fier.
  • Teste ale functiei tiroidiene, hepatice si renale. Tulburarile hepatice sau renale si anomaliile tiroidiene, cum ar fi hipertiroidismul, pot provoca prurit.
  • Raze X. Semnele bolii subiacente care sunt asociate cu mancarimea pielii, cum ar fi ganglionii limfatici mariti, pot fi vazute prin folosirea de raze X.

Tratament mancarimi de piele

Odata identificata cauza, tratamentele pentru mancarimi cutanate pot include:

Medicamente

  • Corticosteroizi creme. In cazul in care pielea are mancarime si este rosie, medicul poate sugera aplicarea unei creme medicamentate in zonele afectate. El sau ea poate sugera, de asemenea, sa acoperi aceste zone cu un material de bumbac umed care a fost inmuiat in apa sau alte solutii. Umiditatea in pansamentele umede ajuta pielea sa absoarba crema si, de asemenea, are un efect de racire asupra pielii, reducand mancarimea.
  • Inhibitorii calcineurinei. Anumite medicamente, cum ar fi tacrolimus (Protopic) si pimecrolimus (Elidel), pot fi utilizate in loc de creme de corticosteroid in unele cazuri, mai ales daca zona mancarimei nu este mare.
  • Antidepresive. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, cum ar fi fluoxetina (Prozac) si sertralina (Zoloft), pot ajuta la reducerea diferitelor tipuri de mancarimi ale pielii.

Tratarea bolii subiacente

Daca se gaseste o boala interna – fie ca este vorba de boala de rinichi, deficienta de fier sau de o problema tiroidiana – tratarea acestei boli deseori usureaza mancarimea. Pot fi recomandate si alte metode de vindecare.

Terapie cu lumina (fototerapie)

Fototerapia implica expunerea pielii la anumite lungimi de unda ale luminii ultraviolete. Sesiunile multiple sunt de obicei programate pana cand mancarimea este sub control.

Stil de viata si remedii naturiste pentru mancarimi de piele

Pentru ameliorarea temporara a mancarimi, incerca aceste masuri de auto-ingrijire:

  • Evitati obiectele sau situatiile care va provoaca mancarime. Incerca sa identify ce cauzeaza simptomele si evita. Acestea ar putea fi o imbracaminte bruta, o camera prea incalzita, prea multe bai fierbinti sau o substanta iritanta, cum ar fi sapun parfumat sau detergent, bijuterii sau un produs de curatare.
  • Utilizeaza o crema hidratanta de inalta calitate pe piele. Aplica crema (Cetaphil, Eucerin, CeraVe, altele) pe pielea afectata cel putin o data pe zi.
  • Utilizeaza creme sau geluri care racesc pielea. Incearca o lotiune de calamina sau un produs cu mentol de pana la 1%.
  • Aplicati o crema sau o lotiune anti-mancarime in zona afectata. Utilizarea pe termen scurt crema cu hidrocortizon fara prescriptie medicala care contine cel putin 1% hidrocortizon ce poate ameliora temporar o mancarime insotita de o piele rosie, inflamata. \
  • Anestezicele, cum ar fi pramoxina, pot fi de ajutor.
  • Evitati zgarierea ori de cate ori este posibil. Acopera zona cu mancarime daca nu poti sa te abtii. Poarta manusi noaptea.
  • Aplicati comprese umede. Acoperirea zonei afectate cu bandaje si pansamente umede poate ajuta la protejarea pielii si de prevenirea zgarieturilor.
  • Fa o baie sau un dus. Foloseste apa calda de baie si presara in ea bicarbonate de sodiu, fulgi de ovaz neprelucrat sau fulgi de ovaz coloidal – o faina de ovaz fin macinata, care este facuta pentru baie. Unii oameni cu prurit pe termen lung spun ca un dus fierbinte usureaza simptomele lor in cateva ore. Altii spun ca un dus rece ii ajuta. Indiferent de metoda pe care o alegi, clateste-te bine si aplica o crema de hidratare.
  • Redu stresul. Stresul poate agrava pruritul. Consilierea, terapia modificari ale comportamentului, meditatia si yoga sunt cateva modalitati de a usura stresul.
  • Incerca medicamente pentru alergii. Unele dintre aceste medicamente, cum ar fi difenhidramina (Benadryl), pot provoca somnolenta. Acestea ar putea fi de ajutor noaptea daca pielea are mancarimi.

Medicina alternativa pentru mancarimi cutanate

Pentru mancarimi legate de stres, poti gasi o usurare a simptomelor prin meditatie, acupunctura sau yoga.

Pregatestete pentru intalnire cu medicul

Prima data probabil te vei duce la medicul de familie. In unele cazuri, acesta iti va recomanda sa mergi la un specialist in boli de piele (dermatolog).

Iata informatiile care te ajuta sa te pregatesti pentru intalnire si sa stii la ce sa asteptati de la medicul tau.

Ce poti sa faci

Notateaza semnele si simptomele, cand au aparut si cat timp au durat. De asemenea, fa o lista cu toate medicamentele, inclusiv vitaminele, plantele si medicamentele pe care le iei.

Noteaza intrebarile pentru pe care le vei pune medicului. Pentru mancarimi de piele, intrebarile pe care ar trebui sa le pui includ:

  • Ce cauzeaza probabil simptomele mele?
  • Sunt necesare teste pentru confirmarea diagnosticului?
  • Care sunt alte cauze posibile pentru simptomele mele?
  • Este starea mea temporara sau cronica?
  • Care este cel mai bun mod de actiune?
  • Am alte probleme de sanatate. Cum pot sa le gestionez impreuna?
  • Care sunt alternativele la abordarea primara pe care o sugerati?
  • Am nevoie de medicamente pe baza de reteta sau pot folosi medicamente fara prescriptie medicala pentru a trata boala?
  • Ce rezultate ma pot astepta?
  • Pot sa astept sa vad daca starea de sanatate dispare fara tratament?

Nu ezita sa intrebati alte intrebari pe care le ai.

La ce sa te astepti de la medicul tau

Este posibil ca medicul sa inceapa sa te intrebe de istoricul medical si sa iti puna cateva intrebari, cum ar fi:

  • Cand ati inceput sa simtiti simptomele?
  • Cum arata pielea ta cand au inceput simptomele tale?
  • Ce tratamente la domiciliu ai incercat?
  • Ce medicamente ai luat?
  • Ai calatorit recent?
  • Care este dieta ta tipica?
  • Sunteti in contact cu iritantii posibili, cum ar fi animale de companie sau anumite metale, acasa sau la locul de munca?

Cand sa mergi la doctor daca ai mancarimi de piele

Consulta medicul sau specialistul in dermatologie (dermatolog) daca mancarimea:

  • Are o durata mai mare de doua saptamani si nu se imbunatateste prin masuri de auto-ingrijire
  • Este severa te distrage de la rutina zilnica sau te impiedica sa dormi
  • Se intampla brusc si nu poate fi usor explicat
  • Afecteaza intregul corp
  • Este insotita de alte semne si simptome, cum ar fi oboseala extrema, scadere in greutate, modificari ale obiceiurilor intestinale sau frecventa urinara, febra sau roseata a pielii

Surse medicale:

  1. http://www.uptodate.com/
  2. http://www.accessmedicine.com.
  3. https://www.mayoclinic.org/

Rozaceea: simptome, cauze, factori de risc, diagnostic si tratament

Mariana Felvinczi
-
2
Rozaceea: simptome, cauze, factori de risc, diagnostic si tratament

Rozaceea este o conditie comuna a pielii care provoaca roseata si vase de sange vizibile pe fata. Poate produce de asemenea si umflaturi mici, rosii, cu puroi. Aceste semne si simptome pot sa apara pentru o perioada de saptamani pana la luni si apoi sa se diminueze pentru un timp. Rozaceea poate fi confundata cu acneea, cu o reactie alergica sau cu alte probleme ale pielii.

Rozaceea poate aparea la oricine, dar cel mai frecvent afecteaza femeile de varsta mijlocie care au piele sensibila. Desi nu exista nici un remediu pentru rozacee, tratamentele pot controla si reduce semnele si simptomele. Daca ai o roseata persistenta pe fata, consulta medicul pentru un diagnostic si un tratament adecvat.

Simptome rozacee

Semnele si simptomele pentru rozacee de  pot include:

  • Roseata pe fata – Rozaceea produce, de obicei, o roseata persistenta in partea centrala a fetei. Vasele mici de sange de pe nas si obraji se umfla adesea si devin vizibile.
  • Umflaturi rosii – Multi oameni care au rozacee dezvolta cosuri pe fata care seamana cu acnee. Aceste umflaturi uneori contin puroi. Pielea se simte calda si delicata.
  • Probleme la ochi – Aproximativ jumatate dintre persoanele care au rozacee sufera si de uscaciune oculara, iritatie si pleoape umflate, inrosite. La unii oameni, simptomele de ochi rozacee sunt precedate de simptomele cutanate.
  • Nas marit – Rareori, rozaceea poate ingrosa pielea de pe nas, determinand nasul sa apara bulbos (rinofima). Acest lucru se intampla mai des la barbati decat la femei.

Cauze rozacee

Cauza nu este cunoscuta, dar se poate datora unei combinatii de factori ereditari si de mediu. Rozaceea nu este cauzata de igiena precara.

Un numar de factori pot declansa sau agrava rozaceea prin cresterea fluxului de sange pana la suprafata pielii. Unii dintre acesti factori includ:

  • Bauturi calde si alimente picante
  • Alcool
  • Temperaturile extreme
  • Lumina soarelui sau vantul
  • Emotiile
  • Sportul
  • Produse cosmetice
  • Medicamente care dilata vasele de sange, inclusiv unele medicamente pentru tensiunea arteriala

Factori de risc 

Oricine poate dezvolta rozacee. Dar este posibil sa ai mai multe sanse sa il dezvoltati daca:

  • Esti femeie
  • Ai o piele sensibila, mai ales daca a fost afectata de soare
  • Sunt peste 30 de ani
  • Esti expus la fum
  • Ai un istoric familial cu rozacee

Complicatii rozacee

In cazuri severe si rare, glandele oleaginoase (glandele sebacee) din nas si uneori obrajii devin mai largi, ducand la acumularea de tesut pe si in jurul nasului – o afectiune numita rinophyma. Aceasta complicatie este mult mai frecventa la barbati si se dezvolta incet intr-o perioada de ani

Diagnostic 

Nu exista un test specific pentru rozacee. In schimb, medicii se bazeaza pe istoricul simptomelor si pe examinarea fizica a pielii. In unele cazuri, medicul poate sa te supuna testelor pentru a exclude alte afectiuni, cum ar fi alte forme de acnee, psoriazis, eczeme sau lupus. Aceste conditii pot provoca uneori semne si simptome similare cu cele ale rozaceei.

In cazul in care ochii sunt implicati, medicul te poate trimite la un specialist in ochi (oftalmolog).

Tratament rozacee

Tratamentul pentru rozacee se concentreaza asupra controlului semnelor si simptomelor. Cel mai adesea acest lucru necesita o combinatie de ingrijire a pielii si tratamente cu prescriptie.

Durata tratamentului depinde de tipul si severitatea simptomelor. Recurenta este obisnuita.

Medicamente pentru rozacee

Tipul de medicamente pe care le prescrie medicul depinde de semnele si simptomele pe care le ai. Medicamentele de prescriptie pentru rozacee includ:

  • Medicamente care reduc roseata. Studii recente au aratat ca brimonidina (Mirvaso) este eficienta in reducerea rosiei. Se aplica pe piele sub forma de gel. Lucreaza prin constrictia vaselor de sange. Poti observa rezultate in termen de 12 ore de la aplicare. Efectul asupra vaselor de sange este temporar, astfel incat medicatia trebuie aplicata in mod regulat pentru a mentine imbunatatirile observate.

Alte produse locale care s-au dovedit a reduce roseata si cosurile de  usoare sunt acidul azelaic si metronidazol. Cu aceste medicamente, imbunatatirea, in general, nu apare timp de trei pana la sase saptamani.

  • Antibiotice orale – Antibioticele ajuta la reducerea anumitor tipuri de bacterii, dar probabil se lupta in principal cu inflamatia atunci cand sunt utilizate pentru aceasta boala. Doxiciclina este un antibiotic administrat sub forma de pilula pentru rozaceea moderata pana la severa, cu umflaturi si pustule. Alte antibiotice orale similare sunt de asemenea folosite uneori (tetraciclina, minociclina, altele), dar eficacitatea lor nu este sustinuta atat de bine de studii.
  • Isotretinoin – Daca ai rozacee severa care nu raspunde la alte terapii, medicul iti poate sugera izotretinoin (Amnesteem, Claravis, altii). Este un medicament puternic pentru acnee pe cale orala, care ajuta, de asemenea, sa clarifice leziunile asemanatoare acneei. Nu utiliza acest medicament in timpul sarcinii, deoarece poate provoca malformatii grave la nastere.

Terapii rozacee

Terapia cu laser poate ajuta la reducerea rosetei a vaselor de sange largite. Alte optiuni pentru tratarea vaselor de sange vizibile si schimbarile datorate rinofimiei sunt dermabraziunea, terapia cu lumina pulsata intensa si electrochirurgia.

Stil de viata si remedii naturiste rozacee

Aceste practici te pot ajuta sa reduci semnele si simptomele sau sa impiedici aparitia unor eruptii cutanate:

  • Evita declansatoarele – Aflati ce tinde sa provoace rozacee a evita acele declansatoare.
  • Protejeaza fata – Aplica de protectie solara zilnic. Utilizeaza un agent de protectie solara cu spectru larg cu SPF de 30 sau mai mare. Ia alti pasi pentru a va proteja pielea, cum ar fi purtand palarii si evitand soarele de la amiaza. In vreme rece, vant, poarta o esarfa sau o masca de schi.
  • Tratateaza usor pielea – Nu freca si nu atinge prea mult fata. Utilizeaza un demachiant sanatos si hidrateaza frecvent. Evita produsele care contin alcool sau alte iritante ale pielii.
  • Aplica machiajul – Unele produse si tehnici de machiaj pot contribui la reducerea aspectului roseata a pielii. De exemplu, aplica machiajul in culori verzi inaintea unei fundatii lichide usoare. Sau incerca o pulverizare usoara a pulberii faciala cu aspect verde.

Medicina alternativa rozacee

Masajul facial zilnic poate ajuta sa reduci umflarea si inflamatia. Utilizeaza o miscare circulara cu degetele incepand de la partea centrala a fetei si actionand spre urechi.

Multe alte terapii alternative – inclusiv argintul coloidal, uleiul emu, lemn de laur si uleiul de oregano – au fost prezentate ca modalitati posibile de tratare a rozaceei. Dar nici o dovada concludenta nu sustine ideea ca oricare dintre aceste substante este eficienta.

Discutati cu medicul daca iei in considerare suplimentele alimentare sau alte terapii alternative pentru a trata rozaceea. El sau ea va poate ajuta sa cantariti avantajele si dezavantajele unor terapii alternative specifice.

Cand trebuie sa mergi la medic daca ai rozacee

Daca ai o inrosire persistenta a fetei, consultati medicul sau specialistul in dermatologie pentru un diagnostic si un tratament adecvat.

Preagatirea pentru intalnirea cu medicul

Vi incepe probabil sa mergi la medicul de familie sau un medic generalist. Sau poti stabili o intalnire, cu un specialist in boli de piele (dermatolog). Daca afectiunea va afecteaza ochii, poti contactat un specialist in ochi (oftalmolog).

Este o idee buna sa te pregaesti pentru programare. Iata cateva informatii care sa te ajute.

Ce poti sa faci

Pregatirea unei liste de intrebari va te ajuta sa profitati la maximum de timpul tau de programare. Pentru rosacee, cateva intrebari de baza pentru a va intreba medicul includ:

  • Ce ar putea cauza semnele si simptomele rozaceii?
  • Am nevoie de teste pentru confirmarea diagnosticului de rozacee?
  • Care este cel mai bun tratament pentru rozacee?
  • Este aceasta afectiune temporara sau cronica?
  • Exista o alternativa generica la medicamentul pe care il prescrieti?
  • Am alte probleme medicale; cum pot sa le gestionez impreuna?
  • Pot astepta sa vad daca starea rezolva singura?
  • Care sunt alternativele la abordarea pe care o sugerati?

La ce sa te astepti de la medic

Este posibil ca medicul sa va puna mai multe intrebari, inclusiv:

  • Cand au inceput simptomele sa apara?
  • Cat de des apar aceste simptome?
  • Simptomele de rozacee au fost continue sau ocazionale?

Surse medicale:

  1. Goldsmith LA, et al., Eds. . In: Dermatologia lui Fitzpatrick in medicina generala. Al 8-lea ed. New York, NY: Companiile McGraw-Hill; 2012. http://accessmedicine.com. Accesat la 20 iunie 2016.
  2. Habif TP. Acnee,  si tulburari asociate. In: Clinical Dermatology: Un ghid de culoare pentru diagnostic si terapie. Al saselea ed. Edinburgh, Marea Britanie; New York, NY: Mosby Elsevier; 2016. https://www.clinicalkey.com. Accesat la 20 iunie 2016.
  3. Dahl MV. Rozacee: patogeneza, caracteristicile clinice si diagnosticul. http://www.uptodate.com/home. Accesat la 20 iunie 2016.
  4. Ferri FF. . In: Consultantul clinic al Ferri 2017. Philadelphia, Pa .: Elsevier; 2017. https://www.clinicalkey.com. Accesat la 20 iunie 2016.
  5. Maier LE. Managementul . http://www.uptodate.com/home. Accesat pe 5 iunie 2013.
  6. AskMayoExpert. . Rochester, Minn .: Fundatia Mayo pentru educatie si cercetare medicala; 2015.
  7. van Zuuren EJ si colab. Interventii pentru . Baza de date Cochrane a evaluarilor sistematice. http://ovidsp.tx.ovid.com/sp-3.20.0b/ovidweb.cgi. Accesat la 23 iunie 2016.
  8. Fowler J, si colab. O data pe zi, gelul de tartrat de brimonidina local de 0,5% este un tratament nou pentru eritemul facial facial al moderat pana la sever de : Rezultatele a doua studii multicentrice, randomizate si controlate de vehicule. British Journal of Dermatology. 2012; 1663: 633.
  9. Aldrich N, si colab. Factorii genetici vs. factorii de mediu care se coreleaza cu rozacee: Un sondaj pe baza de cohorta al gemenilor. JAMA Dermatologie. 2015; 151: 1213.
  10. Intrebari si raspunsuri despre rozacee. Institutul National de Artrita si bolile musculo-scheletice si ale pielii. http://www.niams.nih.gov/Health_Info/Rozacee/default.asp. Accesat la 31 martie 2015.
  11. Isotretinoin: Informatii despre droguri. www.uptodate.com/home. Accesat la 20 iunie 2016.
  12. Argintul coloidal. www.naturaldatabase.therapeuticresearch.com. Accesat la 24 iunie 2016.
  13. Ulei de emu. www.naturaldatabase.therapeuticresearch.com. Accesat la 24 iunie 2016.
  14. LAURELWOOD. www.naturaldatabase.therapeuticresearch.com. Accesat la 24 iunie 2016.
  15. Uleiul de uree. www.naturaldatabase.therapeuticresearch.com. Accesat la 24 iunie 2016.
  16. Gibson LG (aviz expert). Clinica Mayo, Rochester, Min., 12 iulie 2016.
1...979899...142Pagina 98 din 142