Acasă Blog Pagina 79

Durere abdominală după sex: cauze, când e normal și când e urgență

Mariana Felvinczi
-
1
Durere abdominală după sex: cauze, când e normal și când e urgență

Durerea abdominală sau pelvină după contact sexual e mai frecventă decât se vorbește despre ea — aproximativ o femeie din zece o resimte la un moment dat. De cele mai multe ori are explicații benigne: contracțiile uterine din timpul orgasmului, penetrarea profundă, ovulația, o poziție incomodă.

Dar aceeași durere poate fi și primul semn al unei urgențe ginecologice care se măsoară în ore, nu în zile. De aceea acest ghid începe cu triajul: cum recunoști, în primele minute, dacă ce simți e disconfortul obișnuit sau ceva ce nu suportă amânare.

SUNĂ LA 112 sau mergi imediat la urgență dacă durerea apărută după contact sexual e: bruscă și foarte intensă (8–10 din 10), mai ales pe o singură parte; însoțită de amețeală, transpirații reci, paloare sau leșin; însoțită de durere în umăr (semn de sângerare internă); cu greață și vărsături severe; sau dacă există orice posibilitate de sarcină — chiar și una neconfirmată, chiar și cu contracepție. Acestea pot semnala sarcină extrauterină ruptă, torsiune de ovar sau ruptură de chist cu hemoragie.

Pe scurt

  • Durerea ușoară, care trece în minute-ore, e de obicei benignă — contracții uterine, penetrare profundă, prostaglandine din lichidul seminal.
  • Durerea bruscă, severă, unilaterală e urgență până la proba contrarie — mai ales cu greață, amețeală sau posibilitate de sarcină.
  • Ruptura de chist ovarian se produce frecvent chiar în timpul contactului sexual — e una dintre cele mai comune cauze de durere bruscă.
  • Sângerarea după contact merită întotdeauna evaluată — majoritatea cauzelor sunt benigne, dar nu toate.
  • Nu aplica căldură pe un abdomen cu durere severă și bruscă, până nu știi cauza.

Triajul: cât de repede trebuie să acționezi

Termenul medical pentru durerea legată de contactul sexual e dispareunie. Nu e un diagnostic, ci un simptom — iar ceea ce contează nu e atât unde doare, cât cum a început și cu ce se însoțește.

Tabelul 1. Ce înseamnă tiparul durerii

Cum se manifestăCe poate fiCe faci
Bruscă, severă, unilaterală, cu greață și vărsăturiTorsiune de ovarURGENȚĂ — 112
Bruscă, severă, cu amețeală, paloare, durere în umărSarcină extrauterină ruptăURGENȚĂ — 112
Bruscă, ascuțită, apărută chiar în timpul actuluiRuptură de chist ovarianEvaluare urgentă
Severă, cu febră și secreție anormalăBoală inflamatorie pelvinăConsult în aceeași zi
Sângerare după contact, repetatăCervicită, polip, leziune de colConsult programat, obligatoriu
Durere profundă, recurentă, la fiecare contactEndometrioză, fibrom, aderențeConsult ginecologic
Crampe ușoare, trec în minute-oreContracții uterine, prostaglandineObservație
Usturime la urinare, urinări deseInfecție urinarăConsult în zilele următoare

Tabelul orientează, nu diagnostichează. Orice durere severă apărută brusc necesită evaluare medicală, indiferent de tabloul de mai sus.

Cele trei urgențe pe care trebuie să le cunoști

Aceasta e secțiunea absentă din majoritatea articolelor pe această temă — și cea mai importantă. Toate trei pot începe exact ca o durere „obișnuită” după contact sexual.

Sarcina extrauterină ruptă

O sarcină implantată în afara uterului, cel mai frecvent în trompa uterină, care crește până când trompa cedează. Ruptura produce hemoragie internă rapidă și e o urgență vitală.

Semnele: durere pelvină severă, adesea unilaterală, apărută brusc; amețeală, slăbiciune, paloare, transpirații reci; uneori sângerare vaginală ușoară; și un semn foarte caracteristic — durere în umăr, produsă de iritarea diafragmului de către sângele acumulat în abdomen.

Un caz publicat în literatura medicală ilustrează cât de înșelător poate fi tabloul: o pacientă de 32 de ani, la cinci săptămâni de la ultima menstruație, s-a prezentat cu durere severă și o sângerare ușoară — ecografia a fost neconcludentă, iar diagnosticul de sarcină extrauterină ruptă s-a confirmat abia intraoperator.

Ce trebuie să știi: se poate întâmpla chiar dacă nu știi că ești însărcinată, chiar dacă ai avut o menstruație aparent normală și chiar dacă folosești contracepție. Sarcinile extrauterine reprezintă 1–2% din totalul sarcinilor, iar aproximativ una din cinci ajunge să se rupă. Dacă ai vârstă fertilă și apare o durere severă bruscă, un test de sarcină e primul lucru pe care îl va face medicul — nu presupune că e exclus.

Torsiunea de ovar

Ovarul se răsucește în jurul ligamentelor care îl susțin, blocându-și propria circulație sanguină. Fără intervenție rapidă, ovarul se necrozează și se pierde definitiv.

Semnele: durere bruscă, de obicei foarte intensă (multe paciente o descriu ca 9–10 din 10), unilaterală — mai frecvent pe dreapta — care poate iradia spre flanc, spate sau zona inghinală. Greața și vărsăturile apar în aproximativ 70% din cazuri și sunt un indiciu important. Uneori durerea vine în valuri, dacă ovarul se răsucește și se derăsucește parțial.

Factorul favorizant principal e prezența unui chist sau a unei formațiuni ovariene, mai ales peste 5 cm — care face ovarul mai greu și mai mobil. Efortul fizic și contactul sexual pot declanșa răsucirea. Conform literaturii medicale de referință, diagnosticul se pune prin ecografie și, adesea, prin laparoscopie — iar operația rapidă poate salva ovarul.

Ruptura de chist ovarian

Cea mai frecventă dintre cele trei — și cea mai direct legată de subiectul acestui articol. Sursele de medicină de urgență notează explicit că ruptura de chist se produce frecvent chiar în timpul contactului sexual.

Semnele: o durere care se schimbă brusc de la surdă la ascuțită, de obicei pe o parte. Multe rupturi sunt necomplicate și se rezolvă de la sine, cu tratament de susținere. Problema apare când ruptura e hemoragică — sângele se acumulează în abdomen și, rar, poate duce la șoc.

Practic: o durere ascuțită apărută în timpul actului, care se ameliorează treptat în ore și nu se însoțește de amețeală sau paloare, e de obicei benignă. Una care persistă, se agravează sau vine cu semne de sângerare internă cere evaluare imediată. Sintezele de medicină de urgență subliniază că ecografia diferențiază ruptura de torsiune — motiv pentru care nu merită să ghicești acasă.

Cauzele frecvente și benigne

Acum partea liniștitoare: dacă durerea e ușoară, trece în minute sau ore și nu are semnalele de mai sus, explicația e cel mai probabil una dintre următoarele.

Contracțiile uterine din timpul orgasmului

În timpul orgasmului, uterul se contractă ritmic. La unele femei aceste contracții sunt suficient de puternice încât să producă crampe asemănătoare celor menstruale, care durează de la câteva minute la o oră. E un fenomen fiziologic, nu o boală.

Prostaglandinele din lichidul seminal

Lichidul seminal conține prostaglandine — aceleași substanțe care declanșează contracțiile uterine în timpul menstruației. La femeile mai sensibile, contactul cu mucoasa uterină poate produce crampe după contactul sexual neprotejat. E o explicație frecventă și complet benignă, iar folosirea prezervativului o poate confirma: dacă durerea dispare, prostaglandinele erau cauza.

Penetrarea profundă și pozițiile

Anumite poziții permit un contact mai profund, iar atingerea colului uterin sau a organelor pelvine poate produce durere resimțită adânc în pelvis. Nu e nimic anormal — e o chestiune de anatomie și de unghi.

Ce ajută: pozițiile în care tu controlezi adâncimea, comunicarea despre ce e confortabil, un ritm mai lent la început. Dacă durerea profundă apare constant, indiferent de poziție, merită investigată — poate indica endometrioză sau alte afecțiuni pelvine.

Ovulația

La mijlocul ciclului, eliberarea ovulului poate produce o durere unilaterală numită mittelschmerz. Dacă ai contact sexual în această perioadă, cele două se pot suprapune, iar durerea pare declanșată de act. E benignă, dar reține: durerea de ovulație e ușoară până la moderată. Una severă e altceva.

Lubrifierea insuficientă

Frecarea produce microleziuni și iritație, cu durere care poate persista ore după. Cauzele sunt multiple: excitare insuficientă, stres, anumite medicamente (inclusiv contraceptive și antidepresive), alăptarea sau modificările hormonale de la menopauză. Un lubrifiant pe bază de apă rezolvă frecvent problema.

Cauzele cronice: când durerea revine mereu

Dacă durerea apare la fiecare contact sau se repetă de luni de zile, nu mai vorbim de o reacție de moment. Aici sunt cauzele care merită investigate.

Tabelul 2. Cauze cronice de durere după contact sexual

AfecțiuneaCum se manifestăAlte semne care o însoțesc
EndometriozăDurere profundă, mai ales înainte de menstruațieMenstruații dureroase, dificultăți de concepție
Fibrom uterinPresiune, disconfort, durere la penetrare profundăMenstruații abundente, senzație de greutate
Boală inflamatorie pelvinăDurere pelvină persistentăSecreție anormală, febră, sângerări neregulate
Chisturi ovarieneDurere unilaterală, variabilăBalonare, senzație de presiune
Aderențe după operațiiDurere la anumite poziții sau mișcăriIstoric de intervenții abdominale sau pelvine
Sindrom de intestin iritabilCrampe sub buric, legate de tranzitBalonare, alternanță constipație-diaree
Cistită interstițialăDurere vezicală, agravată după contactUrinări frecvente, presiune suprapubiană
Disfuncție de planșeu pelvinDurere la penetrare, senzație de contracturăDificultate la inserția tamponului
Atrofie vulvovaginală (menopauză)Usturime, uscăciune, durere la contactFrecventă după menopauză și la alăptare

Multe dintre aceste afecțiuni se pot suprapune. Diagnosticul necesită examen ginecologic și, adesea, ecografie transvaginală.

Două cauze care se ratează frecvent

Disfuncția de planșeu pelvin. Mușchii planșeului pelvin pot fi cronic contractați, adesea ca reacție de protecție după o experiență dureroasă — se creează un cerc vicios: durerea produce încordare, încordarea produce durere. E o cauză frecventă și tratabilă, prin kinetoterapie pelvină specializată, dar rareori pusă în discuție. Un indiciu util: dificultatea la inserția unui tampon sau la examenul ginecologic.

Atrofia vulvovaginală. După menopauză — dar și în timpul alăptării sau sub anumite tratamente — scăderea estrogenului subțiază și usucă mucoasa, care devine fragilă și dureroasă la contact. E extrem de frecventă, subdiagnosticată, și are tratamente eficiente, inclusiv locale. Multe femei o acceptă ca „normală la vârsta mea”, deși nu trebuie tolerată.

Sângerarea după contact sexual

Merită o secțiune separată, pentru că e simptomul cu cea mai mare valoare diagnostică din tot articolul — și cel mai des ignorat din jenă.

Sângerarea postcoitală apare la aproximativ 0,7–9% dintre femeile cu ciclu menstrual. Majoritatea cauzelor sunt benigne: cervicita (inflamația colului), polipii cervicali, infecțiile — chlamydia fiind frecventă la femeile tinere — sau pur și simplu o mucoasă fragilă.

Dar există și o minoritate care contează enorm. Conform unei sinteze publicate în CMAJ, sângerarea după contact sexual e atribuită unor leziuni precanceroase de col la 7–18% dintre paciente și cancerului de col la 3–5%. Cu alte cuvinte: peste 90% dintre femei nu au nimic grav, dar procentul care are justifică pe deplin evaluarea tuturor.

Ce trebuie făcut, practic: orice sângerare repetată după contact sexual, care nu are o explicație evidentă, se arată medicului ginecolog. Evaluarea e simplă — examen cu valve, testare pentru infecții, verificarea situației screeningului cervical. O analiză detaliată a cauzelor arată că, în majoritatea cazurilor, se găsește o explicație benignă și tratabilă.

Nu amâna din jenă. Personalul medical vede aceste situații zilnic, iar întârzierea e singurul lucru care transformă o problemă rezolvabilă într-una serioasă.

Despre „e doar în capul tău”

Articolele mai vechi menționau adesea că durerea „poate avea cauze psihologice”, într-un mod care suna a concediere. Merită spus altfel, pentru că nuanța contează.

Stresul, anxietatea, experiențele negative anterioare și tensiunea din relație influențează real durerea pelvină — prin contractura musculaturii planșeului pelvin și prin scăderea lubrifierii. Asta nu înseamnă că durerea e „imaginară”. Înseamnă că are și o componentă care poate fi abordată, alături de cea fizică.

Ordinea corectă e însă clară: întâi se exclud cauzele organice, apoi se discută cele psihologice. Nu invers. Dacă ai fost trimisă acasă cu „e de la stres” fără examen ginecologic și ecografie, ai dreptul să ceri o evaluare completă. Iar dacă tensiunea și anxietatea contribuie, tehnicile de gestionare a anxietății și kinetoterapia pelvină pot ajuta concret — nu ca înlocuitor al investigațiilor, ci alături de ele.

Ce poți face în siguranță

Pentru durerea ușoară, ocazională, fără semnale de alarmă, câteva măsuri ajută. Reține însă avertismentul din tabel: unele lucruri general recomandate devin riscante într-o durere severă de cauză necunoscută.

Tabelul 3. Ce ajută, ce nu și ce e riscant

MăsuraVerdictDetalii
Căldură pe abdomenUtilă DOAR pentru crampe ușoareNU în durere severă/bruscă — poate agrava o hemoragie internă
Analgezic uzualAcceptabilNu maschează diagnosticul, dar nu amâna consultul dacă durerea e severă
Lubrifiant pe bază de apăFoarte utilRezolvă frecvent durerea de frecare
Urinatul după contactUtilReduce riscul de infecție urinară
Poziții cu control al adâncimiiUtilReduce durerea de penetrare profundă
Prezervativ (test)Util diagnosticDacă durerea dispare, cauza pot fi prostaglandinele sau alergia la lichid seminal
Ceaiuri calmanteInofensiveConfort, nu tratament
Dușuri intravaginaleDE EVITATCresc riscul de infecții și dezechilibrează flora

Prima linie e cea mai importantă: căldura e o măsură bună pentru crampe menstruale sau contracții uterine, dar nu se aplică pe un abdomen cu durere severă apărută brusc.

Alte măsuri utile pe termen lung: preludiu suficient pentru lubrifiere naturală, comunicare cu partenerul despre ce doare și ce nu, evitarea contactului atunci când există iritație activă, și tratarea cauzelor identificate — o infecție urinară netratată sau o cervicită vor produce durere indiferent câte poziții încerci.

Cum decurge evaluarea medicală

Teama de consult — sau jena de a discuta despre durerea din timpul actului sexual — face multe femei să amâne ani de zile. Merită să știi la ce să te aștepți, pentru că evaluarea e mai simplă decât își imaginează majoritatea.

Medicul începe cu întrebări: de când apare durerea, dacă e la fiecare contact sau ocazional, unde o simți (superficial, la intrare, sau profund), dacă e legată de o etapă a ciclului, ce alte simptome ai. Aceste detalii orientează deja mult diagnosticul — durerea superficială și cea profundă au cauze complet diferite.

Urmează examenul ginecologic, cu valve și examinare bimanuală, și de regulă o ecografie transvaginală — investigația cea mai utilă, care vizualizează uterul și ovarele. Se pot adăuga teste pentru infecții, un test de sarcină și, în funcție de context, verificarea situației screeningului cervical.

În cazurile în care se suspectează endometrioză și investigațiile obișnuite nu lămuresc, poate fi propusă laparoscopia — o intervenție minim invazivă care permite atât diagnosticul, cât și tratamentul în același timp.

Când mergi la medic

Programează un consult ginecologic dacă: durerea apare la fiecare contact sau se repetă de peste o lună; e profundă și severă; ai sângerări după contact; ai secreție anormală sau miros neplăcut; ai febră; durerea a apărut după un partener nou; sau dacă simptomele îți afectează viața de cuplu.

Mergi de urgență pentru: durere bruscă și severă, mai ales unilaterală; amețeală, leșin, paloare, transpirații reci; durere în umăr asociată cu durere abdominală; greață și vărsături severe; febră mare; sau orice durere severă când există posibilitatea unei sarcini.

Ce ajută la consult: notează de când apare durerea, dacă e la fiecare contact, unde anume o simți, dacă e legată de o anumită etapă a ciclului, ce alte simptome ai și data ultimei menstruații. Sunt informațiile pe care medicul le va cere oricum, iar pregătirea lor scurtează mult drumul spre diagnostic. Pentru context despre durerea pelvină în general, vezi și ghidul despre durerea de ovare.

Întrebări frecvente

1. E normal să am crampe după orgasm?

Da, la multe femei. Uterul se contractă ritmic în timpul orgasmului, iar la unele aceste contracții produc crampe care durează de la câteva minute la o oră. Devine anormal dacă durerea e severă, persistă ore întregi sau se agravează progresiv.

2. Cât ar trebui să dureze durerea ca să fie îngrijorătoare?

Nu durata contează cel mai mult, ci intensitatea și modul de apariție. O durere ușoară care trece în ore e de obicei benignă. Una bruscă și severă e urgență chiar dacă durează doar câteva minute — mai ales cu greață, amețeală sau posibilitate de sarcină.

3. Sângerarea după sex e periculoasă?

În majoritatea cazurilor are cauze benigne — cervicită, polipi, infecții, mucoasă fragilă. Dar la 3–5% dintre femeile care o prezintă se identifică un cancer de col, iar la 7–18% leziuni precanceroase. De aceea orice sângerare repetată se evaluează, chiar dacă e minoră.

4. Pot avea sarcină extrauterină dacă folosesc contracepție?

Da, deși e rar. Nicio metodă contraceptivă nu e 100% eficientă, iar unele situații cresc chiar riscul de localizare extrauterină. De aceea, la orice durere severă bruscă la o femeie de vârstă fertilă, testul de sarcină e primul pas — indiferent ce contracepție folosește.

5. De ce mă doare doar în anumite poziții?

Cel mai des din cauza adâncimii penetrării — anumite unghiuri permit atingerea colului uterin sau presiune pe organele pelvine. E o chestiune de anatomie. Dacă însă durerea apare în toate pozițiile sau se agravează în timp, merită investigată

6. Ce înseamnă durere în umăr după durere abdominală?

E un semn important, numit durere referită: sângele acumulat în abdomen irită diafragmul, iar durerea se resimte în umăr. Asociată cu durere pelvină severă, sugerează hemoragie internă — de exemplu sarcină extrauterină ruptă. E motiv de 112.

7. Pot aplica o compresă caldă?

Pentru crampe ușoare, da — ajută la relaxarea musculaturii. Dar nu aplica niciodată căldură pe un abdomen cu durere severă apărută brusc, înainte de a ști cauza: dacă există o sângerare internă, căldura o poate agrava.

8. Durerea la menopauză e inevitabilă?

Nu. Scăderea estrogenului subțiază mucoasa și produce uscăciune, dar aceasta se tratează eficient, inclusiv local. Multe femei o consideră „normală pentru vârstă” și suportă ani de zile un disconfort care s-ar rezolva în câteva săptămâni de tratament.

9. Poate fi de la alergie la lichidul seminal?

Da, deși e rar. Hipersensibilitatea la proteinele seminale produce arsură, roșeață și umflătură la câteva minute până la o oră după contact, tipic cu un anumit partener, și dispare la folosirea prezervativului. Se investighează alergologic.

10. Medicul mi-a spus că „e de la stres”. Ce fac?

Stresul chiar influențează durerea pelvină, prin contractura musculaturii. Dar acest diagnostic ar trebui pus după excluderea cauzelor organice, nu în locul investigațiilor. Dacă nu ai avut examen ginecologic și ecografie, ai dreptul să ceri o evaluare completă sau o a doua opinie.

Concluzie

Durerea abdominală după contact sexual e, statistic, de cele mai multe ori benignă — contracții uterine, prostaglandine, penetrare profundă, lubrifiere insuficientă. Toate se ameliorează cu măsuri simple.

Ce merită să reții sunt cele două excepții. Prima: durerea bruscă și severă, mai ales unilaterală și cu greață, amețeală sau posibilitate de sarcină, e urgență — torsiunea de ovar și sarcina extrauterină ruptă se măsoară în ore. A doua: sângerarea repetată după contact se evaluează întotdeauna, chiar dacă e minoră și chiar dacă e jenant de discutat.

Iar dacă durerea revine la fiecare contact de luni de zile, nu e ceva ce trebuie să suporți. Endometrioza, disfuncția de planșeu pelvin sau atrofia vulvovaginală sunt frecvente, tratabile — și adesea rămân nediagnosticate ani de zile, pentru simplul motiv că nu se vorbește despre ele.

Surse

Huang C, Hong MK, Ding DC. A review of ovary torsion. StatPearls / NCBI Bookshelf, actualizat 2023–2024.

Postcoital bleeding — Five things to know about. CMAJ. 2023;195(35):E1180.

Tarney CM, Han J. Postcoital Bleeding: A Review on Etiology, Diagnosis, and Management. Obstet Gynecol Int. 2014;2014:192087.

Ovarian Emergencies: Can’t Miss Diagnoses. Taming the SRU, 2025.

Ruptured Ectopic Pregnancy, Ovarian Torsion and associated pelvic pathology — case report. PMC, 2024.

Conținut cu scop informativ și educativ. Nu constituie sfat medical și nu înlocuiește consultul, diagnosticul sau tratamentul oferit de un medic. Durerea pelvină după contact sexual poate avea cauze multiple, unele necesitând intervenție chirurgicală de urgență. Nu amânați prezentarea la medic pe baza acestui articol. În prezența semnelor de alarmă descrise — durere severă bruscă, amețeală, durere în umăr, posibilitate de sarcină — solicitați asistență medicală imediată.

Alcoolism – Ce inseamna, efecte secundare si tratament

Mariana Felvinczi
-
6
Alcoolism – Ce inseamna, efecte secundare si tratament

Alcoolul este cea mai consumata bautura din lume de aproximativ 60 pana la 80% din oameni, in functie de tara. In randul tinerilor, 80% afirma ca consuma frecvent bauturi alcoolice. In Statele Unite, costurile sistemului de sanatate si pierderile de productivitate datorate bolilor legate de alcool depasesc 180 de miliarde de dolari pe an.

Alcoolul este o bautura care poate dauna diferitelor organe ale corpului nostru, in special ficatului, pancreasului, inimii si creierului. Cu toate acestea, spre deosebire de tigari, care este rau in orice cantitate, daca bauturile alcoolice sunt consumate cu moderatie si cu responsabilitate, exista dovezi ca pot aduce unele beneficii pentru sanatate.

In acest articol vom analiza riscurile si beneficiile consumului de alcool. Vom vorbi si despre criteriile utilizate pentru definirea alcoolismului.

Beneficiile alcoolului

Acest text se refera in principal la efectele nocive ale alcoolului si alcoolismului; Cu toate acestea, nu putem inceta sa vorbim rapid despre beneficiile consumului de alcool. Spre deosebire de marijuana si tigari (celelalte doua substante utilizate social), exista unele dovezi ca un minim consum de alcool usor pana la moderat poate fi benefic pentru sanatate. Dar inainte ca toti oamenii sa iasa la baut fara masura, sunt necesare cateva explicatii.

Nu exista lucrari stiintifice majore privind efectele benefice ale alcoolului; Sunt in mare parte studii mici pe termen scurt, cu un numar mic de pacienti. In ciuda acestora, studiile sugereaza cu adevarat ca un consum moderat poate aduce beneficii precum reducerea bolilor de inima. Aceste avantaje ar trebui sa fie intelese ca ceva posibil real, dar nu ca un adevar absolut acceptat deja de comunitatea medicala.

Lucrarile arata ca beneficiile par sa provina din alcool si nu dintr-un anumit tip de bautura, cum ar fi vinul, de exemplu. Istoricul potrivit caruia flavonoidele vinului sunt cardioprotectoare nu a fost niciodata dovedit. Se pare ca orice bautura alcoolica are acelasi efect. Niciunul nu este superior altuia.

Marea problema este ca nu exista o doza ideala de alcool pentru toata lumea. In general, femeile sunt mai sensibile la consumul de alcool decat barbatii. Se accepta ca doza considerata benefica este de 10 pana la 15 grame de alcool, echivalentul unui pahar de vin sau al unei sticle de bere (355 ml) pe zi pentru femei. Barbatii pot bea ceva mai mult, cum ar fi doua sticle de bere sau doua pahare de vin pe zi. Exista unii care considera ca consumul nu poate fi zilnic, fiind necesare la distanta de 1 sau 2 zile.

Este important de subliniat faptul ca, la unele persoane, beneficiile cardiovasculare ale unui aport moderat de alcool ajung sa nu fie benefice, deoarece acestea creste riscul altor boli, cum ar fi cancerul de san, bolile hepatice si accidentele auto.

Consumul de alcool, desi moderat, este contraindicat in unele cazuri:

  • Femeile gravide
  • Oameni cu un trecut de alcoolism.
  • Persoanele cu istoric familial de alcoolism.
  • Istoric accident vascular cerebral hemoragic.
  • Persoanele cu boli hepatice.
  • Persoanele cu boli ale pancreasului.

Persoanele cu boli de stomac si esofagiene si cele cu istoric familial puternic de cancer de san ar trebui sa evite, de asemenea, consumul regulat de alcool.

Acestia nu ar trebui sa bea nicio cantitate de alcool, deasemnea persoanele care folosesesc utilaje grele sau conduc masini in urmatoarele ore.

Efecte adverse ale alcoolismului

Definim ca alcoolism greu consumul a mai mult de 7 bauturi pe saptamana sau consumul frecvent a mai mult de 3 bauturi pe zi la femei (1 bautura este echivalenta cu un pahar de vin sau 45 ml de whisky sau 355 ml bere) si dublu la barbati. Prin urmare, femeile care beau cate doua pahare de vin zilnic se incadreaza deja in grupul de alcoolism.

Consumul a mult alcool elimina posibilele beneficii ale consumului usor si poate aduce in continuare multe complicatii pentru sanatate, cum ar fi:

Pe langa problemele mentionate mai sus, toate beneficiile cardiovasculare ale unui consum moderat devin daune in cazul consumului excesiv de alcool. Riscurile de atacuri de cord, insuficienta cardiaca si aritmii cresc.

Pe langa problemele de sanatate, cei care au avut contact cu o persoana alcoolica cunosc puterea distructiva a acestei substante. Chiar si fara nicio boala fizica, acesti oameni devin improductivi. Alcoolicul nu functioneaza, nu are grija de familie, devine adesea violent si isi pierde contactele sociale, pe langa faptul ca pune viata altora in pericol atunci cand se afla la volanul unei masini.

Alcoolismul este o boala care prezinta morbiditate si mortalitate ridicata. Se estimeaza ca pana la jumatate din accidentele de circulatie fatale sunt, intr-un fel, legate de consumul de bauturi alcoolice. In Statele Unite, unde exista date mai precise, aproximativ 80.000 de persoane au murit intre 2001 si 2005 din cauza bolilor legate de alcool si 70% din cazurile de sinucidere la studentii universitari apar la persoane cu probleme de baut.

Mahmureala si betia

Ceea ce noi numim in mod popular betie este o intoxicatia acuta cu alcool. Simptomele intoxicatiei variaza in functie de concentratia de alcool din sange. Initial simtim ameteli, incoordonare motorie, dezinhibare si schimbari de vorbire. Concentratii foarte mari de alcool pot duce la reducerea nivelului de constiinta si coma.

Semne si simptome ce apar dupa o intoxicatia alcoolica, includ slabiciune, stare de rau, dureri de cap si sete intensa.

Consumul de alcool cu ​​alte medicamente

Asocierea alcoolului cu medicamente poate provoca reactii adverse grave, inclusiv riscul de deces. Alcoolul poate inrautati atat efectele unui medicament, cat si neutraliza. De asemenea, poate activa enzime care metabolizeaza medicamentul in substante toxice pentru organism.

In prezent, asocierea alcoolului cu bauturi energizante, alte medicamente si medicamente impotente precum Viagra a fost foarte frecventa in randul tinerilor.

Alcoolismul si dependenta

Consideram ca exista abuz de alcool atunci cand o persoana incepe sa prezinte cel putin una dintre problemele enumerate mai jos:

  • Dificultati in indeplinirea adecvata a sarcinilor lor profesionale sau ale studentilor.
  • Probleme legale legate de consumul de alcool cu ​​repetitie (de exemplu: agresiuni si accidente auto).
  • Utilizarea continua a alcoolului in ciuda problemelor sociale si profesionale care il provoaca.

Folosirea frecventa a alcoolului in situatii care ameninta integritatea fizica (conducere, exploatarea utilajelor grele, lucrul in constructii civile etc.) sau utilizarea frecventa a alcoolului pana la pierderea cunostintei.

Pacientul cu dependenta de alcool, numit popular alcoolic, este stabilit atunci cand exista cel putin 3 dintre problemele enumerate mai jos:

  • Toleranta la efectele toxice ale alcoolului (trebuie sa bei pentru a te imbata).
  • Trebuie sa bei alcool dupa ceva timp fara sa il consumi.
  • Consumul de cantitati mari de alcool, intotdeauna mai mare decat a fost planificat initial.
  • Perceptia care ar trebui sa scada sau sa controleze consumul de alcool sau vinovatia de a bea.
  • Dificultati profesionale sau sociale datorate abuzului de alcool.
  • Pierdeti o mare parte din zi la baut, incercand sa obtineti alcool sau sa va recuperati din mahmureala
  • Utilizarea persistenta a alcoolului in ciuda ideii ca il dauneaza.

Abuzul de alcool si dependenta au o relatie familiala stransa. Rudele de gradul I ale persoanelor cu probleme de alcool sunt de pana la 4 ori mai mari sa-l dezvolte.

Tratament alcoolism

Tratamentul alcoolismului are ca scop abstinenta de la alcool sau cel putin o reducere mare a consumului si consta in prezent in psihoterapie si medicamente. Tratamentul farmacologic este frecvent utilizat pana la 6 luni.

Naltrexona este in prezent cea mai indicata. Disulfiramul, topiramatul, acamprosatul si baclofenul sunt alte optiuni.

Varza murata: arma secreta impotriva grasimilor, cancerului si a bolilor de inima

Mariana Felvinczi
-
1
Varza murata: arma secreta impotriva grasimilor, cancerului si a bolilor de inima

Nu toata lumea stie ce beneficii pentru sanatate are varza murata. Varza murata (acra), are numeroase beneficii pentru sanatatea umana, care au fost dovedite stiintific, iar cel mai important dintre ele este ca imbunatateste digestia si previne cancerul, accidentul vascular cerebral si infarctul miocardic.

Iata cateva dintre cele mai importante proprietati ale varzei murate:

Probiotic

Din cauza procesului de acrire, varza murata are proprietati probiotice. Fermentatia naturala ofera bacterii bune pentru sistemul digestiv, si este recomandat sa mancati varza acra dupa un tratament cu antibiotice, in scopul de a restabili bacteriile sanatoase din intestine.

Ridicat in vitamina C

Pe vremuri, marinarii au avut in mod constant varza murata pe croaziere, datorita faptului ca este bogat in vitamina C, si a prevenit scorbutul, care a fost cauzata de o deficienta de vitamina C.

Slabeste

Un studiu a aratat ca consumul de alimente fermentate, cum ar fi varza, este benefica in procesul de a pierde in greutate, mai ales in zona de talie-sold! Si anume, alimentele fermentate afecteaza in mod pozitiv metabolismul. In special, varza fermentata a fost demonstrat pentru tratarea proceselor inflamatorii, metabolismul lipidic si previne obezitatea.

Previne cancerul

Varza murata previne in mod eficient de cancerul, datorita urmatoarelor ingrediente:

Flavonoizii – varza murata contine flavonoide care previn deteriorarea si ingustarea arterelor.

Glucozinolat – Acest ingredient din varza acra stimuleaza activarea enzimelor antioxidante naturale in organism.

Izotiocianat – Acest ingredient ofera beneficii puternice anti-cancer.

Ajuta sanatatea inimii

Varza murata are un continut ridicat in fibre, care imbunatatesc digestia si sanatatea inimii. Fibrele ofera si alte avantaje, cum ar fi:

  • Reducerea riscului de infarct miocardic sau accident vascular cerebral
  • Reducerea riscului de arterioscleroza
  • Reducerea nivelurile de cholesterol rau (LDL)

Oase puternice

Varza murata este plin cu minerale care ajuta sanatatea oaselor si previne dezvoltarea osteoporozei. De asemenea, vitamina K mentine oasele sanatoase si controleaza producerea de proteine, care sunt necesare pentru mentinerea mineralizarii oaselor.

Prin urmare, va puteti bucura de numeroase beneficii pentru sanatate, daca incepeti consumati de varza murata. Cu toate acestea, din cauza legilor pasteurizarii alimentelor si a procesului de conservare, majoritatea varzalor murate ce se poate vedea pe rafturile magazinelor ii lipsesc bacteriile benefice, deoarece acestea au fost distruse de caldura. Prin urmare, ar trebui sa incercati si sa consumati propria varza acra, care este simplu de a pregatit si va va ajuta sa economisiti niste bani.

Surse:

 familylifegoals.com
http://www.bestherbalhealth.com/sauerkraut-protects-from-cancer-stroke-heart-attack/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21745625
http://nourishedkitchen.com/homemade-sauerkraut/

Iata de ce ar trebui sa bei ceai de ghimbir in fiecare zi si cum sa-l pregatesti in mod corect!

Mariana Felvinczi
-
3
Iata de ce ar trebui sa bei ceai de ghimbir in fiecare zi si cum sa-l pregatesti in mod corect!

Numeroase persoane au trecut de la cafea la ceai verde in aceste zile, dar vom sugera o alta alternativa extrem de sanatoasa, care ar trebui sa devina o parte din rutina.

Ceai de ghimbir: Beneficii uimitoare pentru sanatate

  • Aceasta stimuleaza sistemul imunitar
  • Ea are proprietati anti-inflamatorii puternice si contine numerosi compusi anti-inflamatorii care previn diverse probleme de sanatate, cum ar fi dureri musculare si articulare datorate inflamatiei
  • Imbunatateste circulatia sangelui
  • Ea imbunatateste performanta cerebrala
  • Aceasta ajuta la digestie, diaree, constipatie, crampe, varsaturi, greata, si leziuni ale tractului gastro-intestinal
  • Ghimbirul are doua substante active, gingerdiols si gingerol, care sunt puternic antibacteriene, anti-fungice, si proprietati antivirale
  • Aceasta stimuleaza memoria
  • Consumul regulat de ghimbir previne inflamatia, apoptoza, si stresul oxidativ
  • Ghimbirul este benefic in special pentru femeile de varsta mijlocie
  • Numeroase studii au aratat ca ghimbirul inhiba metastaza si cresterea celulelor canceroase, in special in cazul pielii, ficatului, plamanului, pancreas, vezica urinara si cancerul de prostata
  • Ghimbirul sprijina o circulatie sanguina adecvata si trateaza simptomele bolilor cardiovasculare, cum ar fi nivelul de colesterol ridicat si hipertensiune arteriala; elimina placa arteriala si, astfel, protejeaza de atacurile de cord

Din cauza tuturor acestor avantaje uimitoare ale utilizarii ceaiului de ghimbir, gisiti modul de pregatire:

Ingrediente:

  • 4-6 felii de ghimbir crud
  • miere organica
  • O cana de apa

Instructiuni:

Intr-o cratita mica din ceramica, se toarna apa si se aduce la fierbere. Apoi, se adauga feliile de ghimbir. Se fierbe timp de aproximativ 15 minute si se indeparteaza cratita de pe foc. Se toarna ceaiul intr-o cana, se adauga o lingurita de miere.

Bucurati-va de aceasta bautura delicioasa, care va ofera beneficii pentru sanatate incredibile!

Sursa:  http://www.healthyfoodhouse.com/

Dureri de spate in partea stanga – cauze si tratamente

Mariana Felvinczi
-
0
Dureri de spate in partea stanga – cauze si tratamente

Dureri de spate in partea stanga este o conditie ce afecteaza multi oameni – tineri si batrani. Foarte des, durerile de spate mai mici afecteaza doar o parte a corpului si pot provoca disconfort, de la o durere usoare pana la o durere ascutita. Durerea din spate este de asemenea numita lumbago, deoarece cauzeaza disconfort in regiunea lombara sau la spate. Aceasta este zona din partea inferioara a spatelui, care se afla deasupra soldurilor si sub fundul custii. Tulburarile musculare, afectarea nervilor sau problemele cu organele interne pot duce la durere in partea din stanga jos a spatelui.

Durerea de spate in partea stanga poate provoca si alte simptome dureroase pe partea stanga a corpului. De exemplu, daca aveti probleme cu nervii, poate provoca o durere in partea stanga a spatelui, puteti avea senzatie de furnicaturi sau dureri in piciorul stang. Cu toate acestea, poate fi dificil de diagnosticat cauza exacta a durerii de spate pe partea stanga. Infectiile renale si pietrele la rinichi pot provoca dureri care radiaza la partea stanga a spatelui sau la spate. De asemenea, multe femei se confrunta cu dureri de spate in regiunea lombara stanga datorita problemelor legate de sistemul lor reproductiv.

In acest articol, veti afla despre diferite cauze ale durerii de spate in partea stanga. Veti afla, de asemenea, ce trebuie sa faceti daca suferiti de dureri in zona spatelui in partea stanga.

Simptome asociate: dureri de spate in partea stanga

Tulburarile care duc la dureri de spate pe partea stanga jos pot fi, de asemenea, asociate cu simptome care pot provoca disconfort in alte parti ale corpului.

Desigur, daca aveti probleme musculare sau aveti nervi blocati in coloana inferioara a coloanei vertebrale, s-ar putea sa va simtiti cand va aplecati sau sa va ridicati de pe scaun. Dr. Arefa Cassoobhoy pe WebMD spune ca acest tip de durere poate varia de la o durere monotona la o durerilor durere puternica intepatoare a spatelui.

Impreuna cu dureri de spate mai slabe, s-ar putea sa aveti durere simtita in zona abdominala sau inferioara.

In conformitate cu National Institute of Neurological Disorders and Stroke, dureri de spate mai mici, care afecteaza doar o parte a spatelui dvs. poate fi cauzata de infectie sau inflamatie in organele interne. Impreuna cu durerile de spate, puteti avea o senzatie de arsura atunci cand urinati, crampe abdominale si urina tulbure . Este posibil sa aveti febra si greata.

Multe femei se confrunta cu dureri de spate in partea stanga din cauza problemelor cu ciclul menstrual. De exemplu, sarcina poate afecta spatele si provoaca dureri atat pe partea stanga, cat si pe partea dreapta a spatelui. Sau afectiuni cum ar fi endometrioza, chisturile ovariene sau fibromul uterin pot duce la dureri usoare pana la severe in partea stanga a spatelui, impreuna cu nereguli in ciclul menstrual si sangerari vaginale neregulate.

Dureri de spate in partea stanga provocata de problemele musculare si coloana vertebrala – cauze si tratamente

Leziuni la partea inferioara stanga a spatelui

Leziuni ale articulatiilor, ligamentelor, muschilor si tendoanelor din zona lombara stanga pot provoca dureri de spate mai mici pe partea stanga. Spatele dvs. inferior joaca un rol important in sprijinirea sustinerii corpului superior si asigurarea unei miscari usoare a corpului, astfel incat sa va puteti deplasa in mod corespunzator.

Dr. Melissa Conrad Stöppler pe “MedicineNet” spune ca o leziune sau uzura sunt o cauza majora pentru durerile de spate. Leziuni la nivelul spatelui inferior pot rupe un disc intre vertebrele din coloana vertebrala si pot provoca dureri de spate, ceea ce face dificila deplasarea sau indoirea. In functie de nervul sau de muschiul care a fost ranit, durerea inferioara a spatelui poate radia pana la nivelul bustului, abdomenului sau in josul piciorului.

Dr. Carol DerSarkissian pe WebMD recomanda utilizarea unei comprese reci pentru durerea spatelui. Ar trebui sa plasati compresa rece pe zona dureroasa si sa mentineti timp de 10 pana la 15 minute la fiecare ora.

Dupa 2 zile de tratare cu gheata, ar trebui sa utilizati o compresa calda pentru a accelera procesul de vindecare si pentru a usura durerea in partea stanga.

Tulpina musculara in partea stanga a spatelui

Tulpina musculara este un alt tip de leziune care poate provoca dureri de spate si poate afecta activitatile zilnice. Durerea rezultata din leziunile din partea inferioara a spatelui poate fi usoara pana la severa, in functie de amploarea muschilor, tendoanelor sau ligamentelor din partea inferioara a spatelui.

Pentru a trata durerea acuta si cronica de spate ar trebui sa incercati sa va imbunatatiti pozitia pentru a preveni durerile de spate care cauzeaza disconfort in activitatile zilnice.

Sciatica

Nervul tau sciatic trece prin zona inferioara a spatelui pe lungimea fiecarui picior. De obicei, sciatica afecteaza doar o parte a corpului, astfel incat daca nervul sciatic stang este iritat sau prins, veti avea dureri pe partea stanga a spatelui.

Cel mai bun mod de a trata sciatica in mod natural este de a face exercitii usoare pentru a ajuta la imbunatatirea miscarii si a reduce iritatia nervilor. Puteti utiliza, de asemenea, comprese calde pentru a va a scapa de durerea sciatica.

Hernie de disc

Veti simti o durere severa in partea stanga, daca un disc in coloana vertebrala se umfla sau se rupe. Discurile spinale sunt discuri mici ca jeleu care va ajuta sa sprijiniti coloana vertebrala si sa actionati ca amortizoare. Daca un disc in coloana vertebrala se deterioreaza, acesta poate irita nervii din jur si poate cauza durere, amorteala sau slabiciune. Acest lucru se poate intampla din cauza uzurii sau a ranirii.

O modalitate de a preveni hernia de disc este sportul regulat pentru a va intari muschii spatelui. De asemenea, este important sa aveti o pozitie buna, care poate fi, de asemenea, o cauza a durerii de spate pe partea stanga.

Spondilita anchilozanta

Spondilita anchilozanta este o afectiune inflamatorie a coloanei vertebrale care poate provoca dureri si rigiditate in partea inferioara a spatelui. Durerea de spate pe care o cauzeaza spondilita anchilozanta se intampla atunci cand vertebrele din coloana vertebrala se cupleaza impreuna si restrictioneaza miscarea din spate.

Doctorii de la Mayo Clinic spun ca simptomele timpurii ale spondilitei anchilozante sunt dureri la nivelul spatelui si soldurilor, mai ales dupa perioade de inactivitate. Durerea afecteaza frecvent zona de la baza coloanei vertebrale si a vertebrelor din partea inferioara a spatelui.

Spondilita anchilozanta este de obicei tratata prin ameliorarea inflamatiei si a durerii in zona afectata. Terapia fizica este, de asemenea, utila pentru incetinirea progresiei afectiunii si pentru imbunatatirea tiparelor de somn prin reducerea durerii in timpul noptii.

Artrita

Artrita care afecteaza regiunea lombara va determina, de obicei, grade diferite de dureri de spate mai mici pe partea stanga sau pe partea dreapta, in functie de locul in care este artrita.

Dr. Jason Eck despre eMedicineHealth spune ca stenoza spinala lombara este o afectiune artritica care poate comprima nervii din partea inferioara a spatelui. Acest lucru poate provoca dureri de injunghiere la mers, precum si furnicaturi si amorteala la nivelul picioarelor.

Sindromul de disfunctie sacroiliaca

Durerea de spate in partea stanga si durerile inghinale pot fi severe atunci cand exista probleme cu articulatia sacroiliaca (articulatia SI) . Sindromul sacroiliac este la baza coloanei vertebrale si va conecteaza coloana vertebrala la osul pelvian. Inflamatia, artrita sau deteriorarea articulatiei sacroiliaca pot provoca iritatii si dureri in regiunea lombara.

Potrivit dr. Tyler Wheeler pe WebMD, disfunctia articulara sacroiliaca cauzeaza o durere usoara in partea stanga a spatelui. Aceste dureri se pot raspandi in partea superioara a spatelui, coapselor si inghinala. Dr. Wheeler spune ca, de cele mai multe ori, simtiti durerea numai pe o parte a spatelui inferior.

Tratamentele pentru cu caldura sunt excelente pentru a usura durerea pe partea stanga a spatelui si pot ajuta la usurarea disconfortului cauzat de disfunctia sacroiliaca a articulatiilor.

Osteoporoza

Osteoporoza care afecteaza partea stanga a spatelui poate provoca o mare parte din durere si disconfort in aceasta zona. Osteoporoza se intampla atunci cand structura osoasa si puterea se reduc si determina oasele sa devina fragile. Acest lucru poate determina oasele sa se fractureze usor si sa se rupa si sa fie unul dintre multele motive pentru durerea de spate in zona de jos.

Exista multe modalitati de prevenire a osteoporozei in mod natural. De exemplu, consumul de alimente bogate in calciu poate intari oasele si le poate face mai puternice. De asemenea, vitamina D este importanta pentru a preveni oasele fragile si multe alte complicatii de sanatate.

Despre osteoporoza puteti citi mai multe in acest articol Osteoporoza – Simptome, cauze si tratament

Dureri de spate in partea stanga: organele interne – cauze si tratamente

Uneori, durerile ascutite in partea stanga a spatelui pot fi cauzate de probleme cu organele din zona abdominala. Partea din stanga jos a spatelui include rinichiul stang,  care este situat in spatele, chiar sub coaste.

O parte din stomac, intestine si colon sunt de asemenea situate pe partea stanga a abdomenului si, de obicei, daca aveti probleme digestive, durerea asociata cu digestia poate fi simtita si in partea stanga a spatelui.

Femeile au, de asemenea, parte din sistemul lor de reproducere pe partea stanga a corpului lor. De exemplu, chistul ovarian pe ovarul stang poate fi, de asemenea, o sursa de durere la femeile din partea inferioara a spatelui lor.

Infectie la rinichi

O infectie la rinichi poate fi o cauza de dureri de spate. Infectiile renale sunt cauzate de bacteriile care intra in sistemul urinar si se indreapta catre rinichi. Acest lucru are ca rezultat inflamarea si poate face urinarea dureroasa.

Pentru a preveni infectia rinichilor, ar trebui sa beti multe lichide pentru a elimina toxinele din rinichi si din sistemul urinar.

Pietre la rinichi

O alta problema cu rinichii care poate provoca dureri de spate pe o parte a corpului sunt pietrele la rinichi. Acestea sunt depozite mici de minerale si saruri care se formeaza pentru a forma pietre mici. Chiar daca pietrele pot fi mici, ele pot provoca dureri ciudate.

Consumul de otet de mere este o modalitate eficienta de a dizolva natural pietrele la rinichi si reduc durerea de spate si durerea pelviena.

Pancreatita

Pancreasul se gaseste pe partea stanga a abdomenului si inflamatia acestui organ poate fi o cauza a durerii de spate in partea stanga a spatelui. Pancreasul este esential pentru mentinerea sanatatii sistemului digestiv. Daca dintr-un anumit motiv pancreasul devine inflamat, puteti avea si dureri abdominale superioare care radiaza in spate si, eventual, greturi si varsaturi cu febra.

Durerea acuta de pancreatita poate sa apara brusc, in timp ce durerea cronica provocata de un pancreas inflamat poate provoca o durere constanta in abdomenul superior si in spate.

Cauze gastro-intestinale ale durerii de spate in partea stanga – cum sa le tratezi in mod natural

Uneori durerile de spate mai mici, care afecteaza partea stanga, pot fi rezultatul tulburarilor digestive sau al unei afectiuni digestive cronice.

Colita ulcerativa

Colita ulcerativa este o afectiune digestiva inflamatorie care poate provoca dureri de spate la stanga. Nu se stie ce cauzeaza colita ulcerativa, dar bolnavul va avea inflamatie in zonele mici ale colonului care provoaca diaree dupa mancare si posibil sange in scaun.

Sindromul intestinului iritabil

Pe langa faptul ca provoaca dureri abdominale inferioare, sindromul intestinului iritabil poate fi, de asemenea, de vina pentru durerile de spate. Cu toate acestea, sindromul intestinului iritabil provoaca, de obicei, tulburari digestive precum diaree, constipatie si scaune grase .

Cauze si tratamente pentru dureri de spate in partea stanga la femei

Chist ovarian

Uneori chisturile ovariene pot provoca dureri de spate pe partea stanga. Potrivit dr. Melissa Conrad Stöppler de la MedicineNet, chisturile ovariene pot provoca dureri de spate. Daca aveti un chist pe ovarul stang, cel mai probabil veti simti durerea in partea stanga a spatelui stang.

Sarcina

Majoritatea femeilor care sunt insarcinate sufera un fel de dureri de spate mai mici pe partea stanga sau pe partea dreapta. Potrivit dr. Trina Pagano pe WebMD, durerile de spate mai mici incep de obicei in timpul celui de-al doilea trimestru. De obicei, durerile de spate care afecteaza femeile gravide sunt cauzate de disfunctia sacroiliaca a articulatiilor.

Endometrioza

Durerea continua a spatelui pe partea stanga sau cea dreapta si disconfortul pelvian la femei ar putea fi unul dintre semnele de endometrioza. Endometrioza apare cand tesutul endometrial creste pe trompele uterine. Potrivit dr. William Blahd pe WebMD, acest lucru duce la crampe si dureri chiar inainte de menstruatie si in timpul menstruatiei, precum si durere in timpul miscarilor intestinale.

De obicei, o compresa calda poate ajuta la ameliorarea durerii in partea inferioara a spatelui, cauzata de endometrioza.

Fibroame uterine

Desi este destul de rar, un semn de fibrom uterin poate fi durere in partea stanga a spatelui. Cercetatorii de la Universitatea din California San Francisco spun ca cresterile anormale ale organelor reproducatoare pot provoca dureri de spate scazute. Medicii spun ca, deoarece fibromul uterin este o cauza rara a durerii de spate chiar deasupra taliei, ar trebui mai intai sa cautati alte cauze ale durerii de spate.

Boala inflamatorie pelvina

Boala inflamatorie pelvina este o infectie bacteriana a organelor de reproducere care poate provoca dureri de spate. Cu toate acestea, in conformitate cu Dr. Louise Newson pe Patient.info, principalul simptom sunt dureri pelvine , care pot fi severe, sangerari vaginale anormale sau scurgere vaginala, durere in timpul actului sexual si febra mare.

Cand trebuie sa mergeti la doctor daca ai dureri de spate in partea stanga

Diagnosticarea cauzei care sta la baza durerii din spate in partea stanga a spatelui poate fi o provocare. Prin urmare, daca aveti dureri de spate, care dureaza mai mult de 2 zile si nu scapati de durere folosind remedii acasa pentru dureri de spate, ar trebui sa mergeti un medic.

Conform Dr. Louise Chang pe WebMD, unele dintre semnele de avertizare ca ar trebui sa va vedeti cu un medic includ urmatoarele:

  • Dureri de spate insotite de febra.
  • Durerea se mentine cateva zile si nu se imbunatateste.
  • Amorteala la nivelul picioarelor sau o senzatie constanta de senzatie de furnicatura care afecteaza unul sau ambii picioare.
  • Pierderea functiei intestinului sau a vezicii urinare ca urmare a herniei de disc, a stenozei spinarii sau a fracturii la nivelul coloanei vertebrale.
  • Dureri de spate pe ambele parti ale corpului care interfereaza cu activitatile zilnice sau de somn.
  • Durerea de spate care devine cronica si dureaza mai mult de 6 saptamani.

Masca preparata acasa extrem de eficienta pentru par uscat si deteriorat si pentru cresterea parului!

Mariana Felvinczi
-
0
Masca preparata acasa extrem de eficienta pentru par uscat si deteriorat si pentru cresterea parului!

In acest articol, este prezentat o masca de par extrem de eficienta pentru par uscat si deteriorat. Masca stimuleaza cresterea parului si mentine parul hidratat, curat, si bine conditionat. De asemenea, aceasta masca remarcabila reglementeaza, de asemenea, uleiurile excesive si face parul moale. 

Ingrediente masca pentru par uscat si deteriorat:

  • 1 ou (sau doar galbenus)
  • 1 banana
  • Bere neagra 1/2 ceasca
  • Miere 1 lingura

Mod de preparare:

Puneti toate ingredientele intr-un blender si faceti o masca.

Aplicati masca pe par si acoperiti cu o folie de aluminiu si tineti-l 1-2 ore.

Ulterior, se spala parul ca de obicei.

Aplicati aceasta masca pentru cresterea parului o data pe saptamana.

Ingredientele din aceasta masca eficienta sunt extrem de benefice pentru par, si combinarea lor este un tratament de par perfect. Oua, banane, miere, si bere sunt foarte bune pentru sanatatea parului.

Ouale sunt pline de proteine ​​si grasimi, iar aceasta proteina este de cea mai buna calitate, pe care o puteti gasi vreodata în orice aliment. Prin urmare, masca de par cu ou ofera un impuls excelent de calciu si proteine, conferind o senzatie de moale si luciu pentru par.

Bananele, pe de alta parte, sunt de mare ajutor pentru firele despicate.

Mierea si berea sunt extrem de utile pentru cresterea parului. Berea contine malt, hamei, drojdie, vitamin B în cantitati mari, si microelemente, care sunt foarte bune pentru refacerea si cresterea parului, cum ar fi fier, potasiu, magneziu, fosfor si cupru.

Mierea este extrem de utila pentru cresterea parului, deoarece are o cantitate mare de substante nutritive si vitamine E, K, C, B1, B2 si B6.

Sursa: http://www.healthyfoodhouse.com/

Durere la sfarcuri: Cauze si remedii naturiste

Mariana Felvinczi
-
0
Durere la sfarcuri: Cauze si remedii naturiste

Senzatia de durere la sfarcuri sau mameloane este o suparare pe care majoritatea femeilor o au la un moment dat. O durere la sfarcuri poate fi cauzata de ceva atat de simplu precum agitatia sau alergia la imbracaminte sau ar putea fi cauzata de o infectie. Modificarile din timpul ciclului menstrual pot provoca, de asemenea, sfarcurile sa devina sensibile si iritate. Foarte des femeile insarcinate si femeile care alapteaza se plang ca sfarcurile lor devin foarte dureroase.

Din pacate, sfarcurile dureroase pot fi insotite si de alte simptome care va pot adauga disconfortul. Infectiile in glandele din jurul sfarcurilor pot duce la o scurgere sau zona din jurul sfarcului poate deveni uscata si crapata. In unele cazuri, puteti avea mancarime, sensibilitate sau observati ca sfarcurile sunt rosii si umflate.

De cele mai multe ori, durearea la mameloane nu sunt un semn de nimic grav si sunt mai mult o iritatie. Unele remedii naturiste pentru a ajuta la ameliorarea durerii si disconfortului sfarcurilor dureroase includ comprese reci sau calde, aloe vera, otet de mere, ulei de nuca de cocos sau ulei de arbore de ceai. In rare ocazii, sfarcurile dureroase, cu unele secretii neexplicate, ar putea indica o afectiune mai grava care necesita atentie din partea unui medic.

In articol, veti afla numeroasele motive pentru care sfarcurile va dor si ce puteti face in acest sens.

Simptome durere la sfarcuri

Problemele sfarcurilor poate afecta si barbatii; cu toate acestea, mai multe femeile sufera de sfarcuri dureroase si sensibile. Sfarcurile care se freaca constant de imbracaminte pot provoca frictiuni sau reactii alergice si poate fi un motiv pentru care sfarcurile atat la barbati, cat si la femei devin dureroase. De asemenea, poate exista roseata si semne de iritare in jurul mamelonului.

Potrivit medicilor de la WebMD, durerea, sangerarea si mancarimea pot insoti multe cauze ale durerii sfarcului. Uneori, modificarile hormonale pot determina ca sfarcul sa se simta sensibil, iar areolele sa fie mai mari. De asemenea, puteti simti o senzatie de furnicaturi in sfarc sau in zona inconjuratoare. 

Cauze pentru care ai sfarcuri sensibile sau dureroase

Haideti sa analizam mai detaliat motivele cele mai frecvente pentru care s-ar putea sa va confruntati cu dureri la sfarcuri.

Frecarea

Frecarea este un motiv comun pentru care barbatii si femeile pot avea durere la sfarcuri si sensibile. Foarte des sfarcurile dureroase cauzate de frecare se numeste „sfarcurile joggerului”.

Jurnalul Sports Medicine a raportat ca durerile de sfarc cauzate de alergare, exercitii fizice sau participarea la alte sporturi sunt frecvente in randul sportivilor. Acest lucru se poate intampla daca porti un sutien sport care nu se potriveste corect sau daca tesaturile sintetice se freaca de sfarcuri. 

Medicii de la WebMD spun ca frecarea constanta asupra sfarcului poate provoca, de asemenea, semne de iritatie, sfarcuri uscate si chiar sangerare. 

Puteti evita sa nu aveti mameloane dureroase de la jogging sau de la antrenament daca purtati imbracamintea adecvata din materiale naturale. Daca sfarcul este ranit si dureros, ati putea incerca sa utilizati scuturi de sfarc sau sa aplicati o crema de bariera pentru a preveni infectiile sfarcului.

Ciclul menstrual

Fluctuatiile hormonale in timpul ciclului menstrual va afecteaza sanii si este adesea un motiv pentru a rani sfarcurile chiar inainte de ciclu provocand durere la sfarcuri.

Conform OB / GYN Dr. Traci Johnson, simptomele sanilor durerosi sunt de obicei mai sesizate chiar inainte de mestruatie. S-ar putea sa descoperiti ca sanii si sfarcurile sunt mai sensibile sau mai tandre decat de obicei. Durerea sanilor si a sfarcurilor trebuie sa dureze doar cateva zile dupa menstruatie. Daca observati ceva neobisnuit, trebuie sa discutati cu medicul. 

Alergii

Sfarcurile tale sunt foarte sensibile si pot avea o reactie alergica la sapunuri, tesaturi sau alti alergeni. Daca ati observat ca sfarcurile sunt fragede si cu mancarime dupa ce v-ati schimbat detergentul, sapunul sau hidratantul, disconfortul sfarcului poate fi cauzat de alergii. In acest caz, identificarea si indepartarea alergenului ar trebui sa rezolve problema.

Sarcina

Sensibilitatea si dureri la san se pot intampla daca ramaneti gravida, iar sensibilitatea mamelonului poate creste in timpul sarcinii.

Medicii spun ca modificarile hormonale determina sanii sa devina mai sensibili, iar acest lucru este adesea resimtit in special la sfarcuri. Alte modificari ale sanului in timpul sarcinii includ intunecarea zonei din jurul sfarcurilor, iar sfarcul poate sa iasa mai mult si sa devina mai mare. 

Alte semne ale sarcinii timpurii includ crampe cand se intampla implantarea, o menstruatie ratata, greata si varsaturi, cresterea glandelor Montgomery si cresterea secretiei cervicale. Daca credeti ca sunteti gravida, puteti afla aici cand este momentul cel mai devreme pentru a face un test de sarcina .

Alaptarea

Alaptarea poate face ca tesutul din sani sa devina sensibil si dureros si sa provoace dureri de sfarc persistente.

International Journal of Environmental Research and Public Health a raportat ca multe mame care alapteaza se plang de durere la sfarcuri. Acesta a fost un motiv pentru care aproape 40% dintre femei au intrerupt alaptarea. Unele dintre motivele durerii mamelonului in timpul alaptarii sunt plasarea incorecta a copilului, infectia si inflamarea. 

Pentru a ajuta la evitarea sfarcurilor dureroase si sensibile in timpul alaptarii, Journal de Pediatria a raportat ca tehnica corecta de alaptare este esentiala. Sfarcurile trebuie pastrate uscate si ar trebui sa folositi tampoane de alaptare. 

Infectiile sfarcurilor care provoaca durere in timpul alaptarii sunt, de asemenea, frecvente. Infectiile bacteriene sau candidoza pot cauza mai multe probleme ale mamelonului. Acest lucru ar putea duce la mancarimi ale sanului si ale mameloanelor, roseata si arsuri la nivelul sanilor. Alte complicatii ale mameloanelor sau sanilor in timpul alaptarii ar putea fi inflamatia sau conductele mamelonare infundate.

Mastita

Mastita poate provoca, de asemenea, sanii si sfarcurile sa devina rosii, fragede si durereroase din cauza infectiei in tesutul sanului.

Profesor clinic de obstetrica si ginecologie, Dr. Suzanne Trupin spune ca mastita afecteaza deseori mamele care alapteaza. Cu toate acestea, inflamatia mamara poate aparea la alte femei si la femeile post-menopauza. Semnele mastitei sunt roseata in jurul sfarcului raspandind sanul, febra si frisoanele si caldura sanului.

Daca aveti semne de mastita, trebuie sa va adresati medicului dumneavoastra pentru a primi tratamentul adecvat pentru a rezolva infectia.

Inflamarea sfarcurilor

Inflamarea sanilor, care poate fi sau nu cauzata de o infectie, poate provoca sensibilitate la nivelul mamelonului si dureri ale sfarcului.

Potrivit unui raport publicat in jurnalul Diagnostic and Interventional Imaging, inflamatia mamara poate fi cauzata de mastita, un abces sau o alta infectie. In functie de cauza inflamatiei, pot exista scurgeri ale mameloanelor, durere si umflare si leziuni asupra areolei. 

Vasospasm

Vasospasmul mamelonului poate fi un motiv de spasme dureroase ale mameloanelor care dureaza cateva minute sau multe ore.

Potrivit medicilor de la Herzl Family Practice Clinic, stresul emotional, expunerea la temperaturi reci sau alaptarea pot provoca vasospasmul mamelonului. Durerea in sfarc este cauzata de contractarea vaselor de sange. Acest lucru duce la dureri. De asemenea, puteti observa ca durerea sfarcului creste la frig. 

Daca suferiti de dureri de arsura cronica la sfarcuri, trebuie sa solicitati sfaturi medicale. Cu toate acestea, medicii spun ca foarte des, o compresa calda este suficienta pentru a ajuta la ameliorarea durerii.

Sindromul Raynaud

Sindromul Raynaud poate fi un motiv de durere profunda a sfarcurilor la femeile care alapteaza.

Medicii de la Mayo Clinic spun ca sindromul Raynaud este afectiune autoimuna care are ca rezultat vasele de sange restranse in anumite zone ale corpului. Poate provoca amorteala la degete sau degetele de la picioare, nas, buze si chiar sfarcuri. Partea afectata a corpului, de exemplu, sfarcul, devine de obicei dureros pe masura ce se incalzeste si sangele curge spre sfarc. 

Revista JAMA Dermatologie a raportat ca sindromul mamelonului Raynaud este, uneor, o complicatie a alaptarii, mastita, sau infectie cu Candida. 

Mameloane crapate

O infectie cu candida a sfarcului poate provoca craparea mamelonului si poate face sfarcurile dureroase si sensibile atunci cand se alapteaza.

Sfarcurile crapate si uscate sunt adesea de vina pentru infectiile candide care intra in sfarcuri. Medicii de la National Health Service spun ca ciuperca candida va poate afecta atat sfarcurile, cat si gura copilului. Puteti simti ca sfarcurile sunt dureroase la atingere sau foarte fragede dupa hranire. Durerea sfarcului poate fi extrema si poate dura cateva ore. 

Abces in sani

Durerea la doar un sfarc care este durerosa la atingere ar putea fi cauzata de un abces la sani.

Potrivit jurnalului Radio Graphics, abcesele de san care provoaca dureri ale sfarcului sunt de obicei asociate cu o anumita roseata si caldura in jurul zonei afectate. Foarte rar este o febra asociata cu un abces mamar. Un abces de sani poate fi, de asemenea, un motiv de durere la sfarc la barbati.

Deoarece orice umflatura la sani ar putea fi ceva mai grav, ar trebui sa va verificati sanii de catre un medic.

Eczema

Daca suferiti de sfarcuri sensibile si dureroase care sunt crapate, acesta ar putea fi un semn de eczema sau dermatita a mamelonului.

Eczema sau diferite forme de dermatita pot provoca eruptii rosii dureroase, mancarime si care pot avea basici. Unele forme de dermatita sunt cauzate de iritanti care afecteaza pielea. Deoarece sfarcul este o zona deosebit de sensibila, este predispusa la iritare.

De exemplu, revista BMC Dermatology a descris o afectiune numita „mamelon de chitara.” Aceasta este cauzata de frecarea constanta de zona sfarcului. De asemenea, dermatita este un motiv obisnuit al durerii mamelonului la mamele care alapteaza. 

Pentru a evita aparitia unor eczeme pe sani, care provoaca durerile, trebuie sa incercati sa identifici sursa iritantului. De asemenea, este bine sa evitati sapunurile dure si sa va pastrati bine hidratat sfarcurile.

Piercing-ul mamelonului

Piercing-ul la sfarcuri va cauza sfarcurile dureroase timp de o saptamana sau mai mult dupa perforare Cu toate acestea, ranile bacteriene secundare din rana strapungatoare ar putea cauza sfarcurile umflate care sunt dureroase.

Piercing-ul la sfarcuri poate provoca si alte complicatii. Journal of the American College of Surgeons a raportat ca piercing – urile la mameloane pot provoca abcese mamare. Acestea sunt greu de tratat si provoaca sfarcurile foarte dureroase. Uneori, abcesul de sani poate aparea la sfarsitul celor sapte ani de la piercing. 

Boala Paget a sfarcului

Boala Paget este un tip rar de cancer care poate afecta sfarcul si poate provoca dureri de arsura a mamelonului pe masura ce boala progreseaza.

Obstetrician si ginecolog Dr. Nivin Todd spune ca primele semne ale bolii Paget sunt mancarimi usoare in jurul sfarcului. In timp, mancarimea poate deveni mai severa si apar dureri la sfarcuri la atingere. Pot exista unele semne de secretie sangeroasa din sfarc. 

Cancerul de sani

In cazuri rare, durerea si secretia din mameloane pot fi un semn al cancerului de sani.

Conform  International Journal of Preventive Medicine, nu toate bolile de cancer de sani provoaca durere. Cu toate acestea, ar trebui sa verificati daca sunt dureroase sau nu. Medicii spun ca, daca observati modificari ale sfarcurilor, cum ar fi umplere, eruptii pe sfarc sau modificari ale formei mamelonului, trebuie sa va adresati medicului. 

Despre cancerul de sani puteti citi mai multe in articolul https://www.sanatatedefier.ro/cancerul-de-san-simptome-cauze-factori-de-risc-diagnostic-tratament-perspective-si-prevenire/

Ce sa faci cand ai durere la sfarcuri

Din fericire, majoritatea cazurilor de sfarcuri dureroase si sensibile pot fi rezolvate cu usurinta. Exista multe remedii eficiente la domiciliu pentru a ajuta la reducerea durerii si sensibilitatii sfarcului, precum si pentru a trata alte simptome precum mancarimea. Iata cateva dintre cele mai bune.

Compresa rece sau calda

Puteti utiliza o compresa rece sau calda pentru a ajuta la reducerea durerii sfarcului si pentru a usura disconfortul pe care il provoaca.

Medicii de la WebMD spun ca pachetele de gheata sau compresele calde pot face mult pentru a usura durerea de la sfarcuri. 

Cum se face o compresa calda sau rece pentru a calma sfarcurile dureroase:

Pentru aceasta metoda, puteti folosi pliculete de ceai de musetel. Ceaiul de musetel are calitati vindecatoare, iar studiile au aratat ca poate reduce inflamatia, mancarimea, durerea inflamatorie. 

Acest lucru ar trebui sa faceti:

  • Puneti una sau 2 pliculete de ceai de musetel intr-o cana cu apa fierbinte.
  • Se acopera si se lasa la infuzat cateva minute.
  • Daca utilizati o compresa calda pentru a usura sfarcurile dureroase, lasati pungile sa se raceasca pana nu sunt prea fierbinti pentru a fi plasate pe sfarcurile voastre.
  • Daca utilizati o compresa rece pentru durerea sfarcului, puneti pliculete de ceai la frigider pana se raceste.
  • Asezati compresa calda sau rece pe sfarcurile dureroase timp de 15-20 de minute pentru a reduce durerea si disconfortul.

Aloe vera

Un alt mod de a trata o durere la sfarcuri si iritatatia este sa folosesti puterea de vindecare a aloe vera. Aloe vera contine multe vitamine si nutrienti care hranesc pielea ranita si abordeaza cauzele iritatiei.

Indian Journal of Dermatology a publicat o recenzie privind efectul de aloe vera pentru piele. In recenzie, a constatat ca aloe vera are proprietati antimicrobiene si antiinflamatorii care pot ajuta la vindecarea ranilor, la tratarea dermatitei, la scaparea infectiilor fungice si bacteriene ale pielii si la hidratarea pielii. 

Cum se utilizeaza:

Folositi gel de aloe vera pe sfarcurile dureroase, aplicandu-l astfel:

  • Cumparati gel de aloe vera cu cat mai putine ingrediente adaugate sau extrageti gelul dintr-o frunza de aloe vera.
  • Masati gelul in sfarcul dureros folosind miscari circulare blande.
  • Folositi de 2-3 ori pe zi si lasati aloe vera sa se usuce.
  • Continuati sa folositi acest remediu pana cand durerea la sfarcuri dispare.

Otet de mere

Otetul de mere crud neprocesat poate ajuta la calmarea sfarcurilor dureroase si la oprirea mancarimii. Natura acida a otetului de cidru de mere ajuta la reducerea nivelului de pH pe piele.

Otetul de mere este de asemenea antiseptic si astringent care poate ajuta la oprirea infectiilor. Conform informatiilor publicate in revista Wounds, acidul acetic (din care otetul de mere are niveluri ridicate) poate ajuta la uciderea diferitelor tulpini de bacterii din rani. 

Cum se foloseste otetul de mere pentru a reduce durerea sfarcului:

Daca motivul pentru durerea sfarcului tau se datoreaza eczemelor, dermatitei, frictiunii, sfarcuri crapate sau a piercingului mamelonului, puteti aplica otet de mere pentru a trata durerea si mancarimea. Acest lucru ar trebui sa faceti:

  • Se dilueaza otet de mere cu cantitati egale de apa (nu folositi niciodata nediluat).
  • Inmuiati un disc sau un tampon de bumbac in remediul cu otet de mete si tineti pe sfarcul dureros 10-15 minute.
  • Lasati remediul sa se usuce.
  • Repetati de 2-3 ori pe zi pana cand durerea din jurul sfarcului a disparut.

Remediul cu otet de mere este posibil sa usture la inceput, dar acest lucru este normal. La inceput, puteti adauga ceva mai multa apa la remediu pana cand sfarcurile se obisnuiesc cu otetul de mere.

Dupa ce ati aplicat otetul de cidru de mere pe sfarc, ar trebui sa il hidratati cu ulei de nuca de cocos virgin.

Ulei de cocos

Uleiul de nuca de nuca de cocos poate ajuta la hidratarea sfarcului si la calmarea durerilor unui sfarc uscat.

Uleiul de nuca de cocos contine, de asemenea, proprietati antibacteriene si proprietati antiinflamatorii, care sunt minunate pentru zonele sensibile ale corpului tau, cum ar fi sfarcurile. Uleiul de nuca de cocos este folosit si in multe remedii naturale pentru infectiile cu candida.

De exemplu, studiile asupra proprietatilor vindecatoare ale uleiului de nuca de cocos au descoperit ca este eficient impotriva diferitelor tulpini de bacterii. Doua studii din 2010 au descoperit ca aplicarea uleiului de nuca de cocos poate ajuta la vindecarea pielii ranite. Uleiul de nuca de cocos are, de asemenea, un efect analgezic si poate ajuta la reducerea inflamatiei pielii. 

Cum se foloseste uleiul de nuca de cocos pentru sfarcurile dureroase:

Deoarece uleiul de nuca de cocos este in stare solida la temperatura camerei, este foarte usor sa il aplici pe sfarcurile tale si sa le hidratezi si sa le hranesti. Acest lucru ar trebui sa faceti:

Frecati uleiul de nuca de cocos intre maini si aplicati o cantitate mica pe sfarcul dureros. Masati usor pana cand uleiul este complet absorbit.

Repetati de 2-3 ori pe zi pentru a calma sfarcurile crapate si pentru a preveni orice infectie.

Ulei de arbore de ceai si ulei de nuca de cocos

Puteti adauga putin ulei de arbore de ceai in ulei de nuca de cocos pentru a face o solutie de vindecare pentru sfarcurile crapate, daca aveti o infectie a mameloanelor bacteriene sau fungice.

Potrivit unui studiu aparut in jurnalul Pharmacifica Analitica Acta, uleiul de arbore de ceai este eficient impotriva multor microbi. Aplicatii topice de ulei de arbore de ceai pot ucide multe tulpini de bacterii si ciuperci. 

Cum se foloseste uleiul de arbore de ceai pentru sfarcurile dureroase:

Iata cum sa faceti un unguent de vindecare pentru a scapa de afectiunile care provoaca dureri de sfarc.

Se amesteca 2-3 picaturi de ulei de arbore de ceai cu o lingura de ulei de nuca de cocos si se pastreaza intr-un borcan mic.

Aplicati de 2-3 ori pe zi remediul cu ulei de arbore de ceai pe sfarcurile dureroase.

Continuati sa folositi pe sfarcul dureros pana cand toate simptomele au disparut.

Cand sa mergi la un doctor pentru durere la sfarcuri

Din fericire, majoritatea cazurilor de sfarcuri dureroase si fragile se rezolva cu ajutorul unor remedii naturiste. Cu toate acestea, in unele cazuri, ar trebui sa va adresati unui medic pentru sfarcurile dureroase.

Conform medicilor de la Clinica Cleveland, trebuie sa vizitati un medic in urmatoarele circumstante: 

  • Observi modificari ale unuia sau ambelor sfarcuri sau areola.
  • Aveti secretie din sfarc care este sangeroasa si dintr-o singura parte.
  • Orice alte simptome ale sanului, cum ar fi umflaturi la sani sau sub brat.

Surse medicale:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2180022

https://www.webmd.com/women/guide/breast-changes-menstrual-cycle

https://americanpregnancy.org/pregnancy-health/breast-changes-during-pregnancy/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4626966/

http://www.scielo.br/scielo.php?pid=S0021-75572004000700006&script=sci_arttext&tlng=en

https://www.emedicinehealth.com/breast_infection/article_em.htm#breast_infection_symptoms

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2211568411000167

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/raynauds-disease/symptoms-causes/syc-20363571

https://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/breastfeeding-and-thrush/

https://pubs.rsna.org/doi/full/10.1148/rg.316115521

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC416484/

https://www.sciencedaily.com/releases/2010/08/100803112825.htm

https://link.springer.com/article/10.2165%2F11593220-000000000-00000

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3506094/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20523108

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20645831

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2995283/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2763764/

Gripa este contagioasa? Tipuri, simptome, cauze, complicatii si tratament

Mariana Felvinczi
-
1
Gripa este contagioasa? Tipuri, simptome, cauze, complicatii si tratament

Multi copii si adulti experimenteaza gripa, o boala cauzata de un virus. Gripa este o infectie virala care vizeaza sistemul respirator, in special gatul, nasul si plamanii. Pentru persoanele sanatoase, avand gripa nu este o problema, deoarece trece pe cont propriu. Cu toate acestea, gripa poate pune viata in pericol pentru persoanele care prezinta un risc mai mare de a face complicatii de gripa, cum ar fi femeile gravide, copiii, adultii in varsta si cei cu sisteme imunitare slabite.

Gripa sezoniera este foarte contagioasa si se poate raspandi cu usurinta de la o persoana la alta. Acest tip de virus circula pe tot globul. Se considera acum o preocupare serioasa de sanatate si se recomanda vaccinarea pentru a evita complicatiile grave asociate cu aceasta infectie virala.

Virusul gripal se poate raspandi prin persoane infectate care tuse sau stranut, care contamineaza temporar aerul si suprafetele. Picaturile infectate pot ramane pe suprafete timp de ore.
Transmiterea bolii poate fi prevenita prin practicarea unei igiene bune a mainii si a respiratiei, cum ar fi acoperirea nasului sau a gurii atunci cand tuse sau stranut.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) raporteaza ca epidemiile de gripa in timpul iernii afecteaza aproximativ 300.000 – 600.000 de oameni in fiecare an. Din acest numar circa 200.000 sunt spitalizati si circa 3.000 – 49.000 mor din cauza complicatiilor bolii.

Tipuri de virusuri gripale

Exista trei tipuri de virusuri gripale – A, B si C.

Gripa de tip A

Acest tip de virus gripal este clasificat in doua subtipuri – hemaglutinina (H) si neuraminidaza (N), care sunt doua proteine. Acest tip de virus este cel care raspunde de diferitele focare ale infectiilor cu AH1N1 si AH3N2. Acest virus a fost legat de pandemii.

Gripa de tip B

Este cunoscut faptul ca virusul gripal de tip B provoaca focare si epidemii.

Gripa de tip C

Acest tip de virus este detectat mai rar. Cauzeaza doar infectii usoare, ceea ce o face mai putin raportata.

Simptome gripa

La inceputul bolii, unii oameni cred  ca gripa ca fiind doar o raceala simpla. Cu toate acestea, racelile comune se dezvolta lent, dar gripa poate incepe brusc. Cel mai frecvent simptom al gripei este febra, care nu este prezenta la persoanele cu raceala.
Febra este apararea organismului impotriva infectiilor. Atunci cand o persoana are o febra, aceasta inseamna ca sistemul imunitar al organismului lucreaza impotriva unei infectii.

Iata semnele si simptomele comune ale gripei:

  • Febra, de obicei peste 38 ° C
  • Frisoane
  • Transpiratii
  • Dureri de cap
  • Dureri de corp si oboseala
  • Congestie nazala sau nas infundat
  • Durere de gat
  • Tuse uscata persistenta

Majoritatea persoanelor cu gripa se recupereaza pe cont propriu fara tratament. Pentru persoanele cu cazuri usoare de gripa, acestea ar trebui sa ramana acasa si cat mai mult posibil, sa evite contactul cu alte persoane, in special cu cele care sunt vulnerabile la aceasta boala.

Cauze gripa

Cauza gripei este un virus. Virusurile tip A, B si C cauzeaza probleme respiratorii care pot provoca gripa.

Virusii gripali se raspandesc in principal prin picaturi in aer atunci cand oamenii tusesc, vorbesc sau stranuta.
In afara de a fi suspendate in aer, aceste picaturi pot ateriza in nas sau in gurile oamenilor apropiati. In plus, picaturile pot ramane pe suprafete cum ar fi receptoarele telefonice, mese si butoanele usilor. Daca persoana a intrat in contact cu aceste picaturi si a atins gura, ochii sau nasul, infectia poate aparea.

Perioada de transmitere este intre o zi inainte de aparitia simptomelor si sapte zile dupa ce va imbolnaviti. Copiii mici si cei cu sisteme imunitare slabite pot chiar sa infecteze alte persoane pentru o perioada mai lunga de timp.

Lucrul rau legat de acest virus este ca acesta se schimba si se muta in mod constant. Noi tulpini apar din cand in cand. Acest lucru inseamna ca organismul poate avea anticorpi pentru a viza in mod specific virusul gripal, dar daca ati avut gripa in trecut, aceasta nu ar putea fi aceeasi tulpina care te-a infectat acum.

Anticorpii organismului impotriva virusurilor gripale pe care le-ati avut in trecut nu va pot proteja de o noua tulpina sau subtip de gripa.

De ce este gripa mai frecventa in timpul sezonului de iarna? Acest lucru se datoreaza faptului ca virusul poate trai mai mult timp in interior in timpul iernii. Aerul din interiorul casei este mai putin umed si oamenii stau mai mult in interior din cauza climatului rece. Oamenii petrec mai mult timp in casa si au un contact mai strans cu alti membri ai familiei.

Factori de risc gripa

Exista multi factori de risc asociati cu gripa. In timp ce oricine se poate infecta cu virusul, unii oameni au un risc mai mare de complicatii ale infectiei.

Cei care sunt expusi riscului de complicatii sunt:

  • Copii si sugari cu varsta sub cinci ani. Copiii cu varste sub doi ani sunt mai predispusi la complicatii.
  • Adulti cu varsta de 65 de ani si peste
  • Femeile insarcinate
  • Femeile care tocmai au dat nastere in ultimele doua saptamani
  • Persoanele care locuiesc in institutii de ingrijire pe termen lung cum ar fi spitalele
  • Persoanele care au compromis sau au slabit sistemul imunitar
  • Persoanele care traiesc cu boli cronice, cum ar fi bolile renale, diabetul, bolile de inima si astmul.
  • Persoanele care sunt obezi morbid – cu IMC de 40 sau mai mare.

Mai mult, persoanele care au anumite afectiuni medicale prezinta un risc mai mare de a dezvolta complicatii ale gripei, cum ar fi:

  • Bolile cardiace cum ar fi boala coronariana, insuficienta cardiaca congestiva si boala cardiaca congenitala cianotica
  • Conditii respiratorii cronice precum astmul bronsic, boala pulmonara obstructiva cronica (BPOCI si boala pulmonara supurativa.
  • Conditii neurologice cronice care pot afecta sistemul respirator, cum ar fi leziunile maduvei spinarii, scleroza multipla si tulburarile de convulsii.
  • Bolile cronice care necesita spitalizari regulate cum ar fi diabetul zaharat, insuficienta renala cronica si bolile metabolice cronice.
  • Bolile care afecteaza sistemul imunitar cum ar fi cancerul, utilizarea steroidului cronic si infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV)
  • Copii care se afla pe tratament pe termen lung cu aspirina.

Complicatii gripa

Complicatiile gripei afecteaza in cea mai mare parte persoanele care apartin grupurilor cu risc ridicat. Prin urmare, vaccinarile sunt importante pentru acesti indivizi. Pentru persoanele sanatoase, dobandirea gripei sezoniere nu este grava. Cu toate acestea, pentru cei care prezinta un risc mai mare, aici sunt posibilele complicatii asociate cu gripa.

Infectii toracice si pneumonie

Cea mai obisnuita complicatie a gripei este o infectie bacteriana in piept, cum ar fi bronsita si pneumonia. Pneumonia este cea mai grava si potential fatala complicatie a gripei.

Inrautatirea conditiilor de baza

Persoanele cu afectiune pe termen lung care primesc gripa trebuie sa fie verificate pentru anumite complicatii. De exemplu, persoanele cu astm bronsic sau cu BPOC pot sa aiba simptomele mai severe atunci cand dobandesc virusul gripei.

De asemenea, cei cu diabet zaharat si alte afectiuni care afecteaza nivelul zaharului din sange, virusul poate provoca o crestere a zaharului din sange, numita hiperglicemie. Acest lucru poate duce la o complicatie grava numita cetoacidoza diabetica, care este cauzata de lipsa de insulina din organism.

Complicatii in timpul sarcinii

Pentru femeile gravide, gripa poate creste riscul unor probleme de sarcina, cum ar fi travaliul prematur si nasterea unui copil cu greutate mica la nastere. In unele cazuri, infectia cu gripa poate duce, de asemenea, la avort spontan si nastere mortala.

Alte complicatii (rare)

Complicatiile mai putin frecvente includ:

  • Otita medie sau infectia urechii medii
  • Sinuzita
  • Amigdalita
  • Encefalita
  • Meningita

Diagnostic gripa

Medicii pot diagnostica gripa doar pe baza simptomelor pe care le simte pacientul.
Diagnosticul poate fi confirmat prin unele teste, cum ar fi o proba de lichid luat din spatele nasului sau un numar total de sange (CBC).

Diagnosticarea corecta si rapida este vitala pentru controlul infectiei gripale prin tratamentul antiviral.
De asemenea, acest lucru poate ajuta la evitarea utilizarii inadecvate a antibioticelor, ceea ce ar putea rezulta in rezistenta la antibiotice.

Tratament gripa

Deoarece infectia gripala este auto-limitatoare, majoritatea oamenilor care o au poate gestiona simptomele la domiciliu. In unele cazuri, nu este nevoie de o vizita la medic. Cu toate acestea, pentru cei care apartin grupurilor cu risc sporit, este important sa solicitati asistenta medicala medicului pentru a prescrie antiviralele adecvate. Numai medicii ar trebui sa dea medicamente, deoarece auto-medicamentatia ar putea duce la utilizarea inadecvata a medicamentelor si la supradoze.

Antivirale

In mod obisnuit, o persoana cu gripa sezoniera nu are nevoie decat de repaus si de lichide. Cu toate acestea, unii medici pot prescrie antivirale, in special pentru cei care prezinta un risc mai mare de complicatii. Medicamentele prescrise de obicei sunt oseltamivir (Tamiflu) si zanamivir (Relenza).

Gestionarea simptomelor acasa

Pentru persoanele sanatoase, cel mai bun mod de a combate boala este odihna si multe lichide (apa, ceai) pentru a preveni deshidratarea. Pentru cei care au febra, este recomandat sa luati paracetamol. Cu toate acestea, solicitati ajutor medical de la un medic inainte de a lua ibuprofen. Desi a fost aprobat anterior pentru gripa si pentru ameliorarea durerilor, poate agrava simptomele altor boli care imita semnele si simptomele gripei, cum ar fi febra dengue.

Prevenirea gripei

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) sustin ca vaccinarile anuale de gripa sunt importante pentru toti cei peste varsta de 6 luni. Vaccinurile impotriva gripei protejeaza de toate cele trei sau patru tulpini de virusuri. De asemenea, acestea diminueaza riscul de a avea complicatii, care ar putea fi letale pentru unii oameni.

Controlati raspandirea infectiei prin:

  • Spalati corect si regulat mainile
  • Atunci cand tusiti si stranutati acoperiti gura si nasul cu o batista.
  • Evitati locurile aglomerate, unde gripa se raspandeste cu usurinta.

Analiza RDW: ce înseamnă valorile din hemoleucogramă

Mariana Felvinczi
-
2
Analiza RDW: ce înseamnă valorile din hemoleucogramă

Ai primit hemoleucograma și ai observat un rând marcat cu roșu: RDW. Poate 15,8%. Poate 16,2%. Restul valorilor par în regulă, dar aceea are o săgeată în sus — și, firesc, apare întrebarea ce înseamnă.

Răspunsul scurt: RDW nu e un diagnostic. E o măsură a cât de diferite sunt globulele roșii ca dimensiune între ele. Singură, nu spune aproape nimic. Împreună cu MCV și hemoglobina, devine unul dintre cele mai utile indicii din toată hemoleucograma — de multe ori primul care semnalează o problemă, uneori înainte ca anemia să apară.

Acest ghid explică ce măsoară exact RDW, diferența dintre RDW-CV și RDW-SD (pe care majoritatea articolelor o ignoră, deși ambele apar pe buletinul de analize românesc), cum se citește împreună cu MCV, și ce înseamnă valorile în situații clinice reale.

Pe scurt

  • RDW măsoară variația de mărime a globulelor roșii — nu mărimea lor. Mărimea o dă MCV.
  • RDW crescut singur nu e un diagnostic. Se citește obligatoriu împreună cu MCV și hemoglobina.
  • RDW scăzut nu are, practic, semnificație clinică. E o eroare frecventă să fie interpretat ca patologic.
  • RDW poate crește înainte de scăderea hemoglobinei — e unul dintre cele mai precoce semne de deficit de fier.
  • Nu e test de screening pentru cancer și nu diagnostichează boli de inimă. Are valoare prognostică statistică, la nivel de populație — altceva decât diagnostic individual.

Ce măsoară, de fapt, RDW

RDW vine de la red cell distribution width — lățimea distribuției eritrocitare. Termenul medical pentru ce descrie e anizocitoză: globule roșii de dimensiuni inegale.

O analogie ajută. Imaginează-ți că măsori bilele dintr-un sac. MCV îți spune cât de mare e bila medie. RDW îți spune cât de mult diferă bilele între ele. Poți avea bile toate mici, dar uniforme (MCV mic, RDW normal), sau un amestec de bile mici și mari (MCV poate fi normal, dar RDW crescut). Sunt informații complet diferite, iar puterea lor apare abia când le citești împreună.

De ce contează? Pentru că măduva osoasă produce globule roșii în mod constant. Când ceva perturbă producția — lipsa fierului, a vitaminei B12, o inflamație, o boală cronică — celulele noi ies diferite de cele vechi. Populația devine neomogenă, iar RDW crește. E, în esență, un semnal că „ceva s-a schimbat în fabrică”.

Recomand să citești articolul meu despre cum se citește un buletin de analize aici: https://www.sanatatedefier.ro/cum-iti-citesti-analizele-de-sange/

RDW-CV și RDW-SD: două cifre, două lucruri diferite

Aici e informația care lipsește din aproape toate articolele românești pe această temă — deși multe laboratoare din România raportează ambele valori pe același buletin.

RDW-CV se exprimă în procente (%) și e o valoare calculată: raportul dintre deviația standard a volumelor și MCV. Fiind un raport, are o slăbiciune importantă — se distorsionează când MCV e mic. Un MCV scăzut la numitor umflă artificial rezultatul, chiar dacă celulele sunt de fapt destul de uniforme.

RDW-SD se exprimă în femtolitri (fL) și e o măsurătoare absolută a lățimii reale a distribuției. Nu depinde de MCV, deci reflectă mai fidel anizocitoza propriu-zisă.

Consecința practică e elegantă: când cele două diverg, divergența în sine e informativă. Un RDW-CV crescut cu RDW-SD normal descrie o populație de celule mici, dar uniforme — tipar întâlnit în talasemia minoră sau în deficitul de fier vechi, unde măduva produce de mult timp celule uniform mici. Un articol de referință de pe The Blood Project descrie exact acest tipar și explică de ce RDW-SD e indicele mai fiabil pentru anizocitoză reală.

Încă un detaliu clinic util: o creștere bruscă a RDW-SD de la o zi la alta, la un pacient internat, ridică suspiciunea de transfuzie recentă — sângele transfuzat introduce o populație de celule cu altă dimensiune, lărgind instantaneu distribuția.

Valorile de referință

Prima regulă: folosește intervalul din buletinul tău. Valorile de referință variază în funcție de analizor, populație și laborator, iar comparația cu un interval găsit pe internet e o sursă frecventă de îngrijorare inutilă. Sintezele de specialitate, precum cea de pe Medscape, subliniază că intervalele diferă între analizoare și că limita superioară tinde să fie mai mică la femei.

Tabelul 1. Intervale orientative de referință

ParametruInterval orientativObservații
RDW-CV (adulți)aprox. 11,5–14,5%Cel mai frecvent raportat; unele laboratoare folosesc 11,6–15,4%
RDW-SD (adulți)aprox. 37–54 fLMăsurătoare absolută; mai fidelă pentru anizocitoză
Copiiușor diferit, ~12–14%Variază cu vârsta; se folosesc intervale pediatrice
Diferențe pe sexelimita superioară mai mică la femeiDocumentată în cohorte recente

Intervalele diferă între analizoare. O valoare cu 0,2–0,3% peste limită, cu restul hemoleucogramei normal, e frecventă și rareori semnificativă.

Cheia interpretării: RDW împreună cu MCV

Aici RDW devine cu adevărat util. Combinația celor doi parametri restrânge dramatic lista de cauze posibile — e motivul pentru care hematologii se uită la ei împreună, niciodată separat.

Tabelul 2. Matricea RDW × MCV și ce sugerează

RDWMCVCe sugerează cel mai desPași uzuali de investigare
NormalNormalHemoleucogramă fără anomalii de linie roșie; dacă există anemie: boală cronică sau pierdere acutăCorelare clinică; feritină, CRP
NormalScăzutTalasemie minoră; unele anemii de boală cronicăElectroforeza hemoglobinei, feritină
NormalCrescutConsum de alcool, unele medicamente, boală hepatică, hipotiroidismEnzime hepatice, TSH, istoric medicamentos
CrescutScăzutDeficit de fier (tiparul clasic)Feritină, sideremie, capacitate de legare a fierului
CrescutNormalDeficit incipient de fier, B12 sau folat; deficite mixteFeritină, B12, folat
CrescutCrescutDeficit de B12 sau folat; boală hepatică cronică; hemolizăB12, folat, reticulocite, enzime hepatice

Matricea orientează, nu diagnostichează. Aceleași combinații pot avea și alte explicații, iar interpretarea aparține medicului.

Cum arată în practică: cinci situații clinice

Exemplele de mai jos sunt situații tipice, construite didactic pentru a ilustra raționamentul. Nu sunt cazuri reale de pacienți și nu servesc la autodiagnostic — scopul lor e să arate cum se gândește interpretarea, nu ce ai tu.

Situația 1: RDW crescut, hemoglobină încă normală

Tabloul: femeie, 32 de ani, oboseală de câteva luni. Hemoglobină 12,4 g/dL (normal), MCV 84 fL (normal), RDW-CV 15,9% (crescut).

De ce e interesant: la prima vedere, „analizele sunt bune”. Dar RDW-ul crescut izolat e adesea primul semn de laborator al deficitului de fier, apărut înainte ca hemoglobina să scadă. Mecanismul: rezervele de fier scad, măduva începe să producă celule mai mici, iar acestea coexistă o vreme cu cele vechi, normale — populația devine neomogenă înainte ca media să se modifice.

Ce urmează logic: dozarea feritinei. Dacă e scăzută, avem deficit de fier în stadiu prelatent sau latent, tratabil înainte de instalarea anemiei. Aceasta e situația în care RDW își arată cea mai mare valoare practică — și e ratată des, tocmai pentru că restul hemoleucogramei arată bine.

Situația 2: RDW crescut, MCV scăzut

Tabloul: bărbat, 58 de ani, oboseală și dispnee la efort. Hemoglobină 10,1 g/dL, MCV 72 fL (scăzut), RDW-CV 18,2% (mult crescut).

E tiparul clasic al anemiei feriprive. Celulele sunt atât mici, cât și inegale. Confirmarea vine din feritina scăzută.

Dar aici apare o întrebare care contează mai mult decât diagnosticul de laborator: de ce lipsește fierul? La o femeie tânără, menstruațiile abundente sunt explicația frecventă. La un bărbat de 58 de ani sau la o femeie la menopauză, deficitul de fier fără o cauză evidentă impune investigarea unei pierderi digestive — inclusiv endoscopie. E un principiu esențial: la această categorie, anemia feriprivă e un simptom care se investighează, nu doar o valoare care se corectează cu fier.

Situația 3: RDW normal, MCV scăzut

Tabloul: bărbat, 26 de ani, asimptomatic, analize de rutină. Hemoglobină 12,8 g/dL, MCV 68 fL (scăzut), RDW-CV 13,4% (normal).

Combinația MCV mic + RDW normal orientează spre talasemie minoră: celulele sunt mici, dar uniform mici — măduva le produce așa de-o viață, genetic. Confirmarea se face prin electroforeza hemoglobinei.

Distincția are consecințe reale. Talasemia minoră se confundă frecvent cu anemia feriprivă, iar pacienții primesc ani la rând suplimente de fier inutile — care, în lipsa unui deficit real, nu ajută și pot duce la supraîncărcare. RDW-ul normal e unul dintre indiciile care ridică semnul de întrebare.

Situația 4: RDW crescut, MCV crescut

Tabloul: femeie, 71 de ani, oboseală, furnicături la nivelul picioarelor. Hemoglobină 10,6 g/dL, MCV 108 fL (crescut), RDW-CV 17,1% (crescut).

Sugerează o anemie macrocitară, tipic prin deficit de vitamina B12 sau folat. Detaliul clinic care contează: furnicăturile. Deficitul de B12 poate produce afectare neurologică, iar aceasta poate apărea chiar și fără anemie și poate deveni ireversibilă dacă e ignorată prea mult timp.

La vârstnici, deficitul de B12 e frecvent și subdiagnosticat — cauze uzuale sunt absorbția deficitară, gastrita atrofică sau tratamentul prelungit cu inhibitori de pompă de protoni ori metformină. Alte explicații pentru același tipar: boala hepatică cronică sau hemoliza.

Situația 5: RDW-CV crescut, dar RDW-SD normal

Tabloul: femeie, 44 de ani. MCV 70 fL (scăzut), RDW-CV 15,2% (crescut), RDW-SD 41 fL (normal).

Aici se vede exact fenomenul explicat mai devreme. RDW-CV pare crescut, dar e un artefact matematic: MCV-ul mic la numitor umflă raportul. RDW-SD, care măsoară direct lățimea distribuției, e normal — deci anizocitoza reală e minimă.

Interpretarea: o populație de celule mici, dar omogene. Compatibil cu talasemie minoră sau cu un deficit de fier vechi, în care măduva produce de mult timp celule uniform mici. Fără RDW-SD, tabloul ar fi fost citit greșit ca „anizocitoză importantă”. E argumentul cel mai bun pentru care merită să te uiți la ambele valori, când laboratorul le raportează.

Ce face RDW-ul să crească

Dincolo de deficitele nutriționale, mai multe mecanisme lărgesc distribuția eritrocitară:

  • Deficite nutriționale — fier, vitamina B12, folat. Cea mai frecventă categorie.
  • Deficite mixte — combinația fier + B12 poate da un MCV aparent normal (mediile se anulează reciproc), dar un RDW mult crescut. E o capcană clasică, iar RDW-ul e cel care o trădează.
  • Reticulocitoza — după o hemoragie sau la începutul tratamentului cu fier, măduva eliberează celule tinere, mai mari. Paradoxal, RDW-ul crește când tratamentul începe să funcționeze.
  • Hemoliza — distrugerea prematură a globulelor roșii.
  • Transfuzia recentă — introduce o a doua populație celulară.
  • Inflamația cronică — reduce producția și răspunsul la eritropoietină, alterând omogenitatea.
  • Bolile hepatice și renale — afectează metabolismul și durata de viață a eritrocitelor. Un studiu pe pacienți cu hepatită cronică a arătat că RDW-SD reflectă stadiul fibrozei hepatice mai bine decât RDW-CV.

Merită menționat și un capitol rar discutat: situațiile în care RDW pare crescut fără să fie. Aglutinarea eritrocitelor (celulele se lipesc între ele în eprubetă, mai ales la temperaturi scăzute), prezența unui număr mare de leucocite sau de trombocite gigante, ori o probă veche pot induce analizorul în eroare. La fel, un tub incorect umplut sau un raport greșit sânge–anticoagulant poate altera rezultatul.

De aceea, o valoare izolat anormală, fără context clinic și fără alte modificări în hemoleucogramă, merită uneori doar repetată. Laboratoarele bune semnalează probele suspecte, dar nu întotdeauna — iar repetarea analizei e mai ieftină și mai rapidă decât o serie de investigații pornite de la un artefact.

RDW scăzut: de ce nu e o problemă

Aceasta e una dintre cele mai răspândite confuzii, prezentă în multe articole care listează „RDW scăzut” printre semnele de boală.

Un RDW scăzut nu are semnificație clinică. Înseamnă doar că globulele roșii sunt neobișnuit de uniforme ca dimensiune — ceea ce nu e patologic. Dacă hemoglobina și MCV sunt normale, un RDW sub limita inferioară nu necesită nicio investigație. Laboratoarele nici măcar nu marchează, de regulă, valorile mici ca fiind îngrijorătoare.

Dacă ai citit undeva că „RDW prea mic poate indica anemie”, e o eroare de traducere sau de interpretare. Anemia se definește prin hemoglobină scăzută, nu prin RDW.

RDW ca marker de prognostic: ce spun cercetările

În ultimii ani, RDW a atras atenția din alt motiv decât diagnosticul anemiei: pare să prezică evoluția în multe boli. Merită prezentat corect, pentru că e domeniul în care articolele populare exagerează cel mai mult.

Cel mai solid studiu pe populație generală provine din cohorta suedeză Malmö: 27.063 de participanți urmăriți aproape 20 de ani. Persoanele din pătrimea cu RDW cel mai mare au avut un risc de mortalitate de orice cauză cu aproximativ 34% mai mare față de pătrimea cu RDW cel mai mic, cu asocieri similare pentru mortalitatea cardiovasculară, oncologică și respiratorie.

Concluzia autorilor e însă cheia întregii discuții: RDW e un marker de risc semnificativ, dar nespecific. Cu alte cuvinte, un RDW crescut spune că „ceva nu e în regulă undeva” — nu ce anume. Adăugat la un model statistic cu vârstă și sex, îmbunătățește predicția doar marginal. E util în cercetare și, uneori, în stratificarea riscului la pacienți deja internați. Nu e un test de screening pentru populația generală.

De ce ar prezice RDW mortalitatea? Ipoteza principală e inflamația de grad scăzut: aceasta reduce producția de globule roșii, scade răspunsul la eritropoietină și încetinește eliminarea celulelor îmbătrânite. Rezultatul e o populație eritrocitară mai heterogenă. RDW ar fi, deci, o fereastră indirectă către inflamația sistemică — care însoțește bolile cardiovasculare, cancerul și bolile cronice. Legătura cu riscul cardiovascular explică de ce RDW apare frecvent în studii alături de factori mai cunoscuți, precum colesterolul crescut.

Un ultim aspect care ajută la calibrarea așteptărilor: în studiile de prognostic, RDW e măsurat la nivel de grup, nu de individ. O diferență de risc de 34% între pătrimi extreme sună impresionant, dar la scara unei singure persoane înseamnă foarte puțin — mai ales în absența oricărei alte anomalii. Un RDW de 15,3% la cineva sănătos, cu hemoleucogramă altfel normală, nu prezice nimic despre viitorul acelei persoane. E genul de statistică utilă cercetătorilor și epidemiologilor, nu pacientului care își citește buletinul de analize.

Ce NU face RDW

Câteva clarificări necesare, pentru că se afirmă frecvent contrariul:

  • Nu e test de screening pentru cancer. RDW poate fi crescut la unii pacienți oncologici și are, în unele tipuri de cancer, valoare prognostică studiată. Dar nu se folosește pentru a depista cancerul și nu înlocuiește niciun program de screening — mamografie, colonoscopie, testare HPV. Un RDW crescut nu înseamnă cancer, iar unul normal nu îl exclude.
  • Nu diagnostichează bolile de inimă. Asocierea statistică e reală, dar diagnosticul cardiac se pune cu ECG, ecocardiografie și evaluare clinică.
  • Nu diagnostichează diabetul. Pentru asta există glicemia și hemoglobina glicozilată.
  • Nu confirmă și nu exclude un tip anume de anemie. Orientează, atât.

Ai RDW crescut. Ce urmează?

Ordinea rezonabilă a pașilor, discutată cu medicul:

  1. Nu interpreta valoarea izolat. Uită-te la hemoglobină și MCV. Dacă toate celelalte sunt normale, iar RDW e ușor peste limită, semnificația e adesea minimă.
  2. Corelează cu simptomele. Oboseală, paloare, dispnee la efort, palpitații, unghii fragile, căderea părului, apetit ciudat pentru gheață — toate orientează spre deficit de fier.
  3. Analizele uzuale următoare sunt, de regulă, feritina (rezerva de fier), sideremia, vitamina B12 și folatul — alese în funcție de tabloul MCV.
  4. Caută cauza, nu doar valoarea. Mai ales la bărbați și la femei după menopauză, deficitul de fier cere identificarea sursei.
  5. Nu începe suplimente pe cont propriu. Fierul luat fără deficit dovedit e inutil și poate fi dăunător; în plus, poate masca tabloul înainte de investigare.

Alți parametri din aceeași familie

RDW nu lucrează singur. Ceilalți parametri ai liniei roșii completează tabloul, iar medicul îi citește ca pe un set.

Tabelul 3. Parametrii înrudiți și ce adaugă fiecare

ParametruCe măsoarăCând e utilObservație
MCVVolumul mediu al eritrocitelorClasifică anemia: micro-, normo-, macrocitarăPartenerul obligatoriu al RDW
MCHHemoglobina medie pe eritrocitScade tipic în deficitul de fierSe modifică în paralel cu MCV
MCHCConcentrația medie de hemoglobinăCrescut: sferocitoză; scăzut: deficit de fierValori foarte mari pot fi artefact de laborator
ReticulociteGlobulele roșii tinereArată dacă măduva răspundeDistinge producția deficitară de distrugerea accelerată
FeritinăRezerva de fier a organismuluiCel mai util test unic pentru deficitul de fierProteină de fază acută: poate fi fals normală în inflamație
HemoglobinăCapacitatea de transport a oxigenuluiDefinește anemiaPraguri OMS diferite pe vârstă, sex, sarcină

Anemia se definește prin hemoglobina scăzută, conform pragurilor OMS — nu prin RDW, MCV sau alți indici.

Pragurile pentru definirea anemiei sunt stabilite de Organizația Mondială a Sănătății și diferă în funcție de vârstă, sex și sarcină — motiv pentru care aceeași hemoglobină poate fi normală la o persoană și patologică la alta.

Întrebări frecvente

1. Am RDW 15,2% și restul analizelor normale. E grav?

Cel mai probabil, nu. O valoare ușor peste limită, cu hemoglobină și MCV normale și fără simptome, e frecventă și rareori semnificativă. Merită totuși menționată medicului, care poate cere o feritină — RDW-ul crescut izolat e uneori primul semn de deficit de fier incipient.

2. Ce înseamnă RDW-CV față de RDW-SD pe buletinul meu?

RDW-CV e exprimat în procente și e o valoare calculată, care se distorsionează când MCV e mic. RDW-SD e exprimat în femtolitri și măsoară direct lățimea distribuției. Când RDW-CV e crescut, dar RDW-SD e normal, sugerează celule mici, dar uniforme — nu anizocitoză reală.

3. RDW scăzut e periculos?

Nu. Un RDW sub interval înseamnă doar că celulele sunt uniforme ca mărime și nu are semnificație clinică. Dacă hemoglobina și MCV sunt normale, nu necesită investigații.

4. Poate RDW să detecteze cancerul?

Nu. RDW poate fi crescut la unii pacienți oncologici și are valoare prognostică în anumite studii, dar nu e un test de depistare. Nu înlocuiește mamografia, colonoscopia sau alte programe de screening.

5. De ce mi-a crescut RDW după ce am început tratamentul cu fier?

E de așteptat și, de fapt, un semn bun. Măduva începe să producă celule noi, mai mari, care coexistă cu cele mici anterioare — populația devine temporar mai heterogenă. RDW-ul se normalizează pe măsură ce celulele vechi sunt înlocuite.

6. RDW crescut înseamnă că am o boală de inimă?

Nu. Există o asociere statistică între RDW crescut și riscul cardiovascular, observată în studii pe populații mari, dar aceasta nu se traduce într-un diagnostic individual. Evaluarea cardiacă se face cu alte instrumente.

7. Cât de repede se normalizează RDW după tratament?

Depinde de cauză. Globulele roșii trăiesc aproximativ 120 de zile, deci înlocuirea completă a populației durează câteva luni. E normal ca RDW să rămână crescut o vreme după ce hemoglobina s-a corectat.

8. Sarcina influențează RDW?

Da. Deficitul de fier e frecvent în sarcină, iar volumul plasmatic crescut modifică parametrii hematologici. RDW-ul se interpretează în context, iar suplimentarea se face după indicația medicului care urmărește sarcina.

9. Pot avea deficit de fier cu hemoglobina normală?

Da, e chiar situația frecventă în stadiile incipiente. Rezervele scad înaintea hemoglobinei, iar RDW-ul crescut sau feritina scăzută pot fi singurele indicii. Corectarea în acest stadiu previne instalarea anemiei.

10. Ce înseamnă RDW crescut cu MCV normal?

Cel mai des un deficit incipient de fier, B12 sau folat, ori o combinație de deficite care se compensează reciproc la nivelul MCV. Se investighează prin feritină, vitamina B12 și folat.

Concluzie

RDW e unul dintre cei mai subestimați parametri din hemoleucogramă — și, în același timp, unul dintre cei mai des interpretați greșit. Nu e un diagnostic, nu e un test de cancer și nu spune singur mai nimic. Dar citit împreună cu MCV și hemoglobina, restrânge rapid lista cauzelor și, uneori, semnalează un deficit de fier înainte ca anemia să se instaleze.

Trei lucruri de reținut: RDW se citește întotdeauna în context; RDW scăzut nu înseamnă nimic; și, dacă e crescut, întrebarea utilă nu e „cum îl scad?”, ci „de ce e crescut?” — pentru că valoarea se normalizează singură odată ce cauza e găsită și tratată.

Surse

Curry CV, et al. Red Cell Distribution Width (RDW) Test: Interpretation, Collection, and Panels. Medscape / eMedicine. Actualizat 2024–2025.

Borné Y, Smith JG, Melander O, Engström G. The relationship between red cell distribution width and all-cause and cause-specific mortality in a general population (Malmö Diet and Cancer cohort, n=27.063). Sci Rep. 2019;9:16849.

The Blood Project. Reading RDW-CV and RDW-SD When They Diverge. 2025.

Chen B, et al. RDW-SD is Superior to RDW-CV in Reflecting Liver Fibrosis Stage in Patients with Chronic Hepatitis B. 2023.

World Health Organization. Haemoglobin concentrations for the diagnosis of anaemia and assessment of severity. Geneva: WHO.

Conținut cu scop informativ și educativ. Nu constituie sfat medical și nu înlocuiește consultul, diagnosticul sau tratamentul oferit de un medic. Situațiile clinice prezentate sunt exemple didactice construite în scop explicativ, nu cazuri reale de pacienți, și nu servesc la autodiagnostic. Interpretarea analizelor de sânge aparține medicului, în context clinic. Nu începeți suplimente cu fier, vitamina B12 sau alte tratamente fără indicație medicală.

Cancerul testicular si autoexaminarea

Mariana Felvinczi
-
1
Cancerul testicular si autoexaminarea

Cancerul testicular este cea mai des intalnita forma de cancer la barbatii intre 15 si 34 de ani. Este timpul pentru a schimba lucrurile.

Testiculul este format din diferite tipuri de celule – unii contribuie la producerea de hormoni si sperma, in timp ce altele servesc la mentinerea structurii testiculului. Orice tip de celule pot fi afectate de diferite forme de cancer. Din fericire, in cazul in care cancerul testicular este detectat devreme, este posibila tratarea si vindecarea de obicei.

Cine prezinta riscul de a fi diagnosticat cu cancer testicular?

Nu se stie cauza exacta a cancerului testicular, cu toate ca urmatorii factori pot creste riscul:

  • Dezvoltarea anormala a unui testicul in timpul tineretii
  • Istoric familial de cancer testicular
  • Istoria malformatiei (una sau ambele testicule nu au coborat in scrot inainte de nastere)
  • Sindromul Klinefelter (o boala genetica cauzata de prezenta unui cromozom X suplimentar)
  • Infectia cu HIV (HIV, virusul care provoaca SIDA)
  • Antecedente de cancer testicular (daca ati avut cancer testicular, probabilitatea sa apara cancerul la alt testicul este 3 pana la 4%)
  • Caucazieni (barbatii albi au un risc mai mare de cancer testicular, comparativ cu barbatii de Aboriginal, african sau asiatic)

Care sunt simptomele cancerului la testicule?

Principalele semne pentru a cauta:

  • umflatura pe un testicul sau o crestere a volumului testicular
  • senzatie de greutate in scrot
  • durere pulsatila in zona abdomenului sau abdomen
  • acumularea brusca de lichid in scrot
  • durere sau disconfort intr-un testicul sau scrot
  • volum crescut sau sensibilitate la san

Cine ar trebui sa efectueze autoexaminare la testicule?

Este recomandat pentru toti barbatii dupa varsta de 15 ani sa faca autoexaminare a testiculelor si sa-si cunoasca anatomia lor. Barbatii ar trebui sa-si cunoasca forma, textura si dimensiunea normala a testiculelor lor, in scopul de a detecta orice anomalii. Cu ocazia examenului medical periodic, medicul poate verifica, de asemenea, testiculele.

Cum se efectueaza autoexaminare testiculelor?

Cel mai bun timp pentru a efectua autoexaminarea testiculelor este imediat dupa baie sau dus, atunci cand muschii scrotal sunt relaxati.

Procedura:

Folositi o oglinda pentru a examina vizual scrotul. Cautati noduli sau umflaturi.

Tineti scrotul in palma pentru a compara cele doua testicule. Una dintre ele este de obicei mai mare decat celalalt, acest lucru este normal, dar sa fiti cu ochii in patru pentru alte diferente intre cele doua.

Cu ajutorul degetelor puteti verifica nodulii, umflaturile sau punctele sensibile.

Verificati greutatea.

Verificati sensibilitate la san si prezenta durerii anormale la nivelul abdomenului sau din spate.

In general, cautati orice modificari ce pot sa apara.

Cand sa va consultati cu un medic?

In caz de orice anomalie, este timpul sa va consulte un medic. Atunci cand este depistat precoce, cancerul testicular poate fi tratat si vindecat.

Sursa: https://www.pfizerstrive.ca/fr

1...787980...142Pagina 79 din 142