Ultima actualizare 2019-10-24 de admin
Un accident vascular cerebral apare atunci cand aportul de sange intr-o parte a creierului este intrerupt sau redus, ceea ce impiedica tesutul cerebral sa primeasca oxigen si nutrienti. Intr-o chestiune de minute, neuronii creierului incep sa moara.
Un accident vascular cerebral este o urgenta medicala. Un tratament imediat este esential. Actiunea timpurie poate reduce la minimum afectarea creierului si posibilitatea complicatiilor.
Vestea buna este ca accidentele vasculare cerebrale pot fi tratate si prevenite si ca astazi un numar considerabil mai mic de oameni mor din cauza lor in comparatie cu trecutul.
Simptome accident vascular cerebral
Daca observati aceste semne si simptome la dumneavoastra sau altcineva ati putea suferi de un accident vascular cerebral. Acordati atentie atunci cand incep semnele si simptomele. Durata acestora poate afecta optiunile de tratament:
- Probleme de a vorbi si de a intelege. Poti avea confuzie. Puteti sa trageti cuvintele sau sa aveti dificultati in intelegerea vorbirii.
- Paralizie sau amorteala a fetei, a bratelor sau a picioarelor. Puteti suferi o amortire brusca, o slabiciune sau o paralizie a fetei, a bratelor sau a picioarelor. De obicei, acest lucru se intampla numai pe o singura parte a corpului. Incercati sa ridicati bratele deasupra capului in acelasi timp. Daca un brat incepe sa cada, este posibil sa suferiti de un accident vascular cerebral. De asemenea, o parte a gurii poate cadea atunci cand incercati sa zambiti.
- Dificultate de a vedea cu unul sau ambii ochi. Este posibil ca dintr-o data sa aveti vedere incetosata sau innegrita in unul sau ambii ochi sau sa vedeti dublu.
- Dureri de cap. O durere de cap intensa si brusca, care poate fi insotita de varsaturi, ameteli sau o stare de constienta modificata, poate indica faptul ca suferiti de un accident vascular cerebral.
- Probleme de mers pe jos. Poate calatoriti sau aveti ameteala brusca, pierderea echilibrului sau pierderea coordonarii.
Cauzele accidentului vascular cerebral
Un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o artera blocata (accident vascular cerebral ischemic) sau de pierderea sangelui sau ruptura unui vas de sange (accident vascular cerebral hemoragic). Unii oameni pot experimenta doar o intrerupere temporara a fluxului sanguin catre creier (atac ischemic tranzitoriu) care nu provoaca leziuni permanente.
Accident vascular cerebral ischemic
Aproape 80% din accidentele vasculare cerebrale sunt ischemice. Tulburarile ischemice apar atunci cand exista o ingustare sau blocare a arterelor care trec la creier, ceea ce determina o reducere serioasa a fluxului sanguin (ischemie). Unele dintre cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale sunt:
Infarctul trombotic. Apare atunci cand se formeaza un cheag de sange (tromb) intr-una din arterele care furnizeaza sange creierului. Un cheag de sange poate fi format din depozite grase (placi) care se acumuleaza in artere si determina o reducere a fluxului sanguin (ateroscleroza) sau a altor boli ale arterelor.
Embolism vascular cerebral. Apare atunci cand un cheag de sange sau alte particule formeaza departe de creier, adesea in inima, si calatoresc prin fluxul sanguin pentru a se depozita in artere cerebrale restranse. Acest tip de cheag de sange este numit “piston”.
Accident vascular cerebral hemoragic
Accident vascular cerebral hemoragic apare atunci cand exista o pierdere de sange sau o ruptura intr-un vas de sange din creier. Hemoragia cerebrala poate fi cauzata de multe afectiuni care afecteaza vasele de sange. Unele dintre acestea pot fi:
- Tensiune arteriala crescuta (hipertensiune arteriala) necontrolata
- Suprasolicitarea cu anticoagulante
- Parti slabe din peretii vaselor de sange (anevrisme)
O cauza mai putin frecventa a hemoragiei este ruperea unei incurcari anormale a vaselor de sange cu pereti slabi (malformatii arteriovenoase). Tipurile de accident vascular cerebral hemoragic sunt urmatoarele:
- Hemoragie intracerebrala – In timpul unei hemoragii intracerebrale, un vas de sange din creier este rupt si sangele este varsat in tesutul cerebral inconjurator, neuronii creierului daunatori. Celulele creierului cele mai indepartate de aceasta scurgere nu primesc sange si sunt de asemenea deteriorate.
- Tensiunea arteriala ridicata, traume, malformatii vasculare, utilizarea de medicamente anticoagulante si alte afectiuni pot provoca hemoragie intracerebrala.
- Hemoragia subarahnoida – In timpul unei hemoragii subarahnoide, o artera localizata pe sau in apropierea suprafetei creierului este rupta si sangele este varsat in spatiul dintre suprafata creierului si craniu. Aceasta sangerare este, in general, insotita de un simptom brusc si sever de durere de cap.
Hemoragia subarahnoida apare, de obicei, din cauza unei anevrisme rupte sau a anevrismului. Dupa sangerare, vasele de sange ale creierului se pot dilata si se ingusteaza intr-un mod imprevizibil (vasospasm), care determina deteriorarea celulelor cerebrale prin restrictionarea in continuare a fluxului sanguin.
Atac ischemic tranzitor
Un atac ischemic tranzitor, denumit uneori “mini-accident vascular cerebral”, este o perioada temporara de simptome similare cu cele care sunt prezente intr-un accident vascular cerebral. O scadere temporara a aportului de sange la o parte a creierului provoaca atacuri ischemice tranzitorii, care pot dura doar aproximativ cinci minute.
Ca un accident vascular cerebral ischemic, un atac ischemic tranzitoriu apare atunci cand un cheag de sange sau particule blocheaza fluxul de sange catre o parte a sistemului nervos, dar nu exista nici o leziune tisulara permanenta sau simptome de durata.
Solicitati asistenta medicala de urgenta chiar daca simptomele par sa dispara. Daca ati suferit un atac ischemic tranzitoriu, aveti un risc mai mare de a avea un accident vascular cerebral total, ceea ce va cauza daune permanente ulterior. Daca ati suferit un atac ischemic tranzitoriu, inseamna ca este posibil sa aveti o artera care duce la creierul partial blocat sau ingust sau o sursa de cheaguri in inima.
Nu este posibil sa determinati daca suferiti un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitoriu numai pe baza simptomelor. Chiar si atunci cand simptomele dureaza mai putin de o ora, exista riscul de afectare a tesutului permanent.
Factori de risc
Multi factori pot creste riscul unui accident vascular cerebral. Unii factori pot, de asemenea, creste sansele de a avea un atac de cord. Factorii de risc pentru accident vascular cerebral care pot fi tratati sunt:
Factori de risc legati de stilul de viata
- Obezitate
- Inactivitate fizica
- Episoade de consum foarte ridicat de alcool
- Consumul de droguri ilegale, cum ar fi cocaina si metamfetaminele
- Factori de risc medical
- Valorile tensiunii arteriale sunt mai mari de 120/80 mmHg
- Fumatul sau expunerea la fumatul pasiv
- Nivel ridicat de colesterol
- Diabet
- Apnee in somn
- Bolile cardiovasculare, cum ar fi insuficienta cardiaca, defecte cardiace, infectii cardiace sau ritm cardiac anormal
- Antecedente personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau atac ischemic tranzitor.
- Alti factori asociati cu un risc mai mare de accident vascular cerebral sunt:
- Varsta: Oamenii cu varsta de 55 de ani sau mai mari au un risc mai mare de accident vascular cerebral decat cei mai tineri.
- Rasa: afro-americanii sunt expusi unui risc mai mare de accident vascular cerebral decat cei din alte rase.
- Sex: barbatii sunt mai expusi riscului de a avea un accident vascular cerebral decat femeile. In general, femeile au un accident vascular cerebral la o varsta mai inaintata si sunt mai putin susceptibile de a supravietui un accident vascular cerebral decat barbatii.
- Hormoni: utilizarea contraceptivelor sau a terapiilor hormonale care contin estrogen, precum si cresterea nivelului de estrogen din cauza sarcinii si a nasterii.
Complicatii
Un accident vascular cerebral poate, uneori, produce deficiente temporare sau permanente, in functie de timpul in care creierul nu primeste fluxul sanguin si din ce parte a fost afectat. Complicatiile pot fi urmatoarele:
- Paralizia sau pierderea miscarii musculare. Se poate produce paralizia unei parti a corpului sau se poate pierde controlul anumitor muschi, cum ar fi cele de pe o parte a fetei sau a bratului. Terapia fizica poate ajuta la reluarea activitatilor, cum ar fi mersul pe jos, mancarea sau pansamentul, care afecteaza paralizia.
- Dificultate in vorbit sau de inghitire. Un accident vascular cerebral poate afecta controlul muschilor gurii si gatului, ceea ce poate face dificil pentru dumneavoastra sa vorbiti clar (disartrie), sa inghiti (disfagie) sau sa mancati. Este posibil sa aveti si dificultati cu limba (afazia), cum ar fi vorbirea sau intelegerea a ceea ce spune cineva, citeste sau scrie. Terapia cu un patolog poate fi utila.
- Pierderea de memorie sau dificultatile de rationament. Multi oameni care au avut accident vascular cerebral au pierderi de memorie. Altii au dificultati de a gandi, de a face judecati, de a rationa si de a intelege concepte.
- Probleme emotionale. Persoanele care au avut accident vascular cerebral pot avea dificultati in controlul emotiilor lor sau pot manifesta depresie.
- Durere. S-ar putea sa aveti dureri, amorteala sau alte senzatii ciudate in partile corpului care au fost afectate de accident vascular cerebral. De exemplu, daca un accident vascular cerebral determina pierderea senzatiei din bratul stang, pacientul poate incepe sa simta o senzatie de furnicatura inconfortabila in acel brat.
Oamenii pot fi, de asemenea, sensibili la schimbarile de temperatura, in special la friguri extreme, dupa un accident vascular cerebral. Se stie ca aceasta complicatie este o durere centrala sau un sindrom de durere centrala cauzat de accident vascular cerebral. Aceasta afectiune se manifesta, de obicei, la cateva saptamani dupa un accident vascular cerebral si se poate imbunatati in timp. Cu toate acestea, deoarece durerea este cauzata de o problema in creier, in loc de ranire fizica, exista putine tratamente.
Schimbari in comportamentul si capacitatea de ingrijire personala. Este posibil ca persoanele care au suferit accidente vasculare cerebrale sa devina mai introvertite si mai antipasiale sau mai impulsive. Pot avea nevoie de ajutor in ceea ce priveste igiena personala si sarcinile zilnice.
Ca si in cazul oricaror leziuni cerebrale, succesul tratamentului pentru aceste complicatii variaza de la o persoana la alta.
Profilaxie
Informati-va despre factorii de risc pentru accidente vasculare cerebrale, urmati recomandarile medicului si adoptati un stil de viata sanatos sunt cele mai bune masuri pe care le puteti lua pentru a le preveni. Daca ati avut un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitor, aceste masuri va pot ajuta sa preveniti un alt accident vascular cerebral. Urmatoarea ingrijire pe care o primiti la spital si dupa aceea poate juca un rol.
Multe strategii de prevenire a accidentului vascular cerebral sunt aceleasi cu cele pentru prevenirea bolilor de inima. In general, recomandarile pentru un stil de viata sanatos sunt urmatoarele:
- Controlul hipertensiunii arteriale (hipertensiune arteriala). Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le puteti face pentru a reduce riscul unui accident vascular cerebral. Reducerea tensiunii arteriale va poate ajuta sa preveniti un atac ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral ulterior.
- Exercitarea, gestionarea stresului, mentinerea unei greutati sanatoase si limitarea cantitatii de sodiu si alcool pe care il consumati sunt toate modalitati de a mentine controlul asupra hipertensiunii arteriale. In plus fata de recomandarea modificarilor stilului de viata, medicul poate prescrie medicamente pentru a trata tensiunea arteriala ridicata.
- Reduceti cantitatea de colesterol si grasimi saturate din dieta dumneavoastra. Consumand mai putin colesterol si grasimi, in special grasimi saturate si grasimi trans, poate ajuta la reducerea placii in artere. Daca nu va puteti controla colesterolul numai prin modificari ale dietei, medicul dumneavoastra poate prescrie un medicament pentru reducerea colesterolului.
- Nu mai fumati tutun. Fumatul creste riscul de accident vascular cerebral pentru fumatori si fumatori pasivi. Oprirea consumului de tutun reduce riscul de accident vascular cerebral.
- Controlati diabetul zaharat. Puteti controla diabetul zaharat cu dieta, exercitii fizice, controlul greutatii si medicamente.
- Mentineti o greutate sanatoasa. Obezitatea se adauga la alti factori de risc pentru accident vascular cerebral, cum ar fi hipertensiunea arteriala, bolile cardiovasculare si diabetul. Pierderea a cel putin 10 kg poate reduce tensiunea arteriala si poate imbunatati nivelul de colesterol.
- Consumati o dieta bogata in fructe si legume. O dieta cu cinci sau mai multe portii de fructe sau legume zilnic poate reduce riscul de accident vascular cerebral. Poate fi util sa urmariti dieta mediteraneana, care pune accentul pe uleiul de masline, fructe, nuci, legume si cereale integrale.
- Faceti sport in mod regulat. Exercitiile aerobice sau cardiovasculare reduc riscul de accident vascular cerebral in multe feluri. Exercitiile pot reduce tensiunea arteriala, creste nivelul de colesterol lipoproteinic de inalta densitate si imbunatatesc starea de sanatate a vaselor de sange si a inimii. De asemenea, ajuta la scaderea in greutate, la controlul diabetului si la reducerea stresului. Faceti treptat pana la 30 de minute de activitate (cum ar fi mersul pe jos, jogging, inot sau ciclism) in majoritatea zilelor saptamanii (daca nu puteti tot).
- Consumati alcool in mod moderat sau nu faceti acest lucru. Alcoolul poate fi atat un factor de risc, cat si o masura de protectie pentru accidentele vasculare cerebrale. Consumul excesiv de alcool creste riscul de a avea hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral ischemic si accidente hemoragice. Cu toate acestea, consumul de alcool mic si moderat, cum ar fi o bautura pe zi, poate ajuta la prevenirea accidentelor ischemice si la scaderea tendintei de coagulare a sangelui. Alcoolul poate, de asemenea, interactiona cu alte medicamente pe care le luati. Discutati cu medicul despre ceea ce este potrivit pentru dvs.
- Tratarea apneei de somn obstructive. Medicul dumneavoastra va poate recomanda o evaluare nocturna a oxigenului pentru a verifica apneea de somn obstructiva (o tulburare de somn in care nivelul oxigenului scade intermitent pe timp de noapte). Tratamentul pentru apnee obstructiva de somn implica primirea oxigenului pe timp de noapte sau folosirea unui dispozitiv mic in gura, care va ajuta sa respirati.
- Evitati medicamentele ilegale. Unele medicamente, cum ar fi cocaina si metamfetaminele, sunt factori de risc stabili pentru un atac ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral. Cocaina reduce fluxul sanguin si poate ingusta arterele.
Medicamente preventive
Daca ati avut un accident vascular cerebral ischemic sau un atac ischemic tranzitor, medicul poate recomanda medicamente pentru a reduce riscul de a avea altul. Unele dintre acestea pot fi:
Medicamente antiplachetar trombocite. Trombocitele sunt celule sanguine care formeaza cheaguri. Medicamentele antiplachetare fac aceste celule mai putin aderente si sunt mai putin susceptibile de a coagula. Cel mai frecvent utilizat medicament antiplachetare este aspirina. Medicul va poate ajuta sa determinati doza adecvata de aspirina.
De asemenea, puteti lua in considerare prescrierea Aggrenox, o combinatie a unei doze mici de aspirina si a medicamentului antiplachetar dipiridamol, pentru a reduce riscul formarii cheagurilor de sange. Daca aspirina nu impiedica atacuri ischemice tranzitorii sau accident vascular cerebral sau daca nu puteti lua aspirina, medicul poate prescrie in schimb un medicament antiplachetar, cum ar fi clopidogrel (Plavix).
Anticoagulantele. Aceste medicamente, care includ heparina si warfarina (Coumadin, Jantoven), reduc coagularea sangelui. Heparina actioneaza rapid si poate fi utilizata pentru o perioada scurta de timp in spital. Warfarina actioneaza mai incet si poate fi utilizat pentru o perioada mai lunga.
Warfarina este un medicament anticoagulant puternic, deci va trebui sa-l luati exact asa cum este indrumat si sa acordati atentie efectelor secundare. Medicul dumneavoastra va poate prescrie aceste medicamente daca aveti unele tulburari de coagulare a sangelui, anumite anomalii arteriale, un ritm cardiac anormal sau alte probleme cardiace. Pot fi utilizate si alte anticoagulante mai noi, daca atacul ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral a fost rezultatul unui ritm cardiac anormal.
Diagnostic
Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru accidentul vascular cerebral, echipa de urgenta trebuie sa evalueze tipul de accident vascular cerebral pe care il aveti si zonele creierului pe care le-ati afectat. Ei trebuie, de asemenea, sa excluda alte cauze posibile ale simptomelor, cum ar fi o tumoare pe creier sau o reactie la un medicament.
Tratamentul de urgenta cu medicamente
Terapia cu medicamente pentru a dizolva cheagurile trebuie sa inceapa in termen de 4,5 ore daca este administrata in vena (si mai devreme, cu atat mai bine). Un tratament rapid nu numai ca imbunatateste sansele de supravietuire, ci reduce si complicatiile. S-ar putea sa vi se acorde urmatoarele:
Injectie intravenoasa a activatorului de plasminogen tisular. Aceasta injectare a unui activator tisular de plasminogen recombinant, numita si alteplaza, este considerat cel mai bun tratament pentru accident vascular cerebral ischemic. Injectia de activator de plasminogen tisular este, de obicei, aplicata unei vene in brat. Acest medicament puternic pentru dizolvarea cheagurilor este administrat in mod ideal in decurs de trei ore. In unele cazuri, activatorul de plasminogen tisular poate fi administrat pana la 4,5 ore dupa aparitia simptomelor accident vascular cerebral.
Acest medicament restabileste fluxul de sange prin dizolvarea cheagului care a provocat accidentul vascular cerebral si poate ajuta persoanele care au suferit accidente vasculare cerebrale sa se refaca complet. Medicul va lua in considerare anumite riscuri, cum ar fi posibila sangerare in creier, pentru a determina daca activatorul de plasminogen tisular este potrivit pentru dumneavoastra.
Proceduri endovasculare de urgenta. Ocazional, medicii trateaza accidente vasculare cerebrale ischemice cu proceduri care sunt efectuate direct in interiorul vasului de sange blocat. Aceste proceduri trebuie efectuate cat mai curand posibil, in functie de caracteristicile cheagului de sange:
Medicamente administrate direct la creier. Medicii pot insera un lung , tub subtire (cateter) printr – o artera in zona abdomenului si plasat in creier pentru a gestiona activator tisular al plasminogenului direct in zona in care se produce un accident vascular cerebral. Aceasta se numeste tromboliza intraarteriala. Timpul specific pentru acest tratament este, intr-un fel, mai mare decat pentru activatorul de tesut plasminogen intravenos, dar este inca limitat.
Indepartarea cheagului cu un stent intravascular. Medicii pot folosi un cateter pentru a manipula un dispozitiv in interiorul vasului de sange blocat din creier si a capta si elimina cheagul. Aceasta procedura este deosebit de benefic pentru persoanele cu cheaguri mari care nu pot fi dizolvate complet cu activator de plasminogen tisular, desi aceasta procedura este adesea efectuata in combinatie cu un activator tisular al plasminogenului intravenos.
Mai multe studii recente si extinse sugereaza ca, in functie de locul in care se formeaza cheagul si de alti factori, tratamentul endovascular poate fi cel mai eficient tratament. Sa demonstrat ca terapia endovasculara imbunatateste considerabil rezultatele si reduce disabilitatea pe termen lung dupa un accident vascular cerebral ischemic.
Alte proceduri Pentru a reduce riscul unui accident vascular cerebral sau al unui alt atac ischemic tranzitor, medicul poate recomanda o procedura pentru a deschide o artera ingusta datorita placii. Medicii recomanda uneori urmatoarele proceduri pentru a preveni un accident vascular cerebral. Optiunile vor varia in functie de situatie:
Endarterectomia carotida. Intr-o endarterectomie carotida, chirurgul indeparteaza placile din arterele care se extind de-a lungul fiecarei parti a gatului pana la creier (arterele carotidei). In aceasta procedura, chirurgul face o incizie de-a lungul frontului gatului, deschide artera carotida si indeparteaza placa care blocheaza artera.
Chirurgul repara apoi artera cu cusaturi sau un plasture realizat cu o vena sau un material artificial (grefa). Procedura poate reduce riscul de a suferi un accident vascular cerebral ischemic. Totusi, o endarterectomie carotida implica si riscuri, in special pentru persoanele cu boli cardiace sau alte afectiuni medicale.
Angioplastie si stenturi. Intr-o angioplastie, chirurgul acceseaza, de obicei, arterele carotide printr-o artera in zona abdomenului. Aici, chirurgul se poate deplasa usor si in siguranta in arterele carotide ale gatului. Apoi, un balon este umflat pentru a extinde artera care este ingustata. Un stent poate fi apoi introdus pentru a mentine artera deschisa.
Accident vascular cerebral hemoragic
Tratamentul de urgenta al unui accident vascular cerebral hemoragic se concentreaza asupra controlului sangerarii si reducerii presiunii in creier. Este posibil sa aveti nevoie de interventii chirurgicale pentru a reduce riscul viitor.
Masuri de urgenta. Daca luati warfarina (Cumadin, Jantoven) sau medicamente antiplachetare, cum ar fi clopidogrel (Plavix), pentru a preveni formarea cheagurilor de sange, pot fi administrarte medicamente sau produse pentru a contracara efectele anticoagulantelor. De asemenea, vi se pot administra medicamente pentru a reduce presiunea in creier (presiunea intracraniana), scaderea tensiunii arteriale sau pentru a preveni vasospasmul sau crizele convulsive.
Odata ce sangerarea in creier se opreste, tratamentul implica, de obicei, asistenta medicala in timp ce corpul absoarbe sangele. Vindecarea este similara cu ceea ce se intampla atunci cand dispare o vanata mare. Daca zona de sangerare este mare, medicul poate efectua o interventie chirurgicala pentru a extrage sange si a elibera presiune din creier.