Ultima actualizare 2019-03-01 de admin
Vasculita este numele dat grupului de boli care provoaca inflamarea vaselor de sange.
Inflamatia unei artere sau vene duce la ingrosarea peretelui, reducand spatiul pentru circulatia sangelui. Pe masura ce ingrosarea progreseaza, vasul se poate inchide, oprindu-se complet fluxul de sange. Daca nu este tratata in timp, vasculita conduce la cicatrizare, necroza si moarte definitiva a vaselor afectate.
In unele cazuri, vasculita poate provoca slabirea peretelui vasului, determinandu-i sa renunte la tensiunea arteriala si sa promoveze formarea anevrismelor. Ruptura a vasului inflamat, ducand la simptome precum accident vascular cerebral hemoragic.
Tipuri de vasculite
Vasculita poate ataca orice tip de artera sau vena si poate rani de la vasele mari, cum ar fi aorta, la vasele microscopice, cum ar fi arteriolele ochilor sau rinichilor.
Cauzele nu sunt inca pe deplin intelese, dar vasculita este, in general, un procese mediat de defecte ale sistemului imunitar, numite boli autoimune.
Vasculita poate aparea secundar la unele boli autoimune, cum ar fi lupusul si atrita reumatoida; infectii, cum ar fi hepatita C, sifilis sau SIDA; sau ca o reactie la anumite tipuri de medicamente.
Exista, de asemenea, vasculita primara, adica acelea care apar fara o cauza aparenta si fara a fi asociate cu nici o alta boala.
Vasculita poate fi impartita prin marimea vaselor implicate.
a. Vasculita de vase mari
Acestea sunt vasculita care afecteaza marile artere ale corpului, preferand artera aortica.
Cel mai frecvent vasculita vasculara mare este:
- Takayasu artera – vasculita care ataca arterele mari, in principal cele mai apropiate de inima, cum ar fi artera aortei si ramurile acesteia.
- Arterita temporara (arterita celulara giganta) – ataca, de asemenea, arterele mari, in special aorta si vasele fetei.
b. Vasculita medie si mica
Aceasta vasculita afecteaza vasele medii si mici, salvand aorta. Acestea pot sau nu pot fi asociate cu alte boli, cum ar fi lupus, hepatita, sclerodermie sau neoplazie.
Cel mai frecvent medie si vasculita mica sunt:
- Panarterita nodoasa
- Boala Kawasaki
- Vasculita primara a sistemului nervos central (vasculita cerebrala)
- Trombangeita obliteranta (boala lui Buerger)
c. Vasculi T mici si microscopice
Acestea agita vasele mici din interiorul organelor. Pot fi, de asemenea, primare sau secundare.
Cel mai frecvent vasculita vasculara mica este:
- Vasculita Strauss
- Crioglobulinemie
- Boala lui Behçet
- Polianitica microscopica
Simptomele vasculitei
Imaginea clinica a vasculitei depinde de marimea vaselor inflamate si de organele afectate.
Unele simptome nespecifice sunt comune tuturor vasculitelor, incluzand:
- Oboseala
- Indispozitie
- Dureri abdominale
- Febra
- Durere in articulatii
- Pierderea apetitului
Unele vasculite ataca vasele care iriga organele interne, cum ar fi intestinul, creierul, plamanul, splina etc.
Vasculita ataca frecvent si vasele plamanilor si rinichilor. In primul caz, aceasta produce, de obicei, o imagine foarte severa, cu hemoragie pulmonara si risc de insuficienta respiratorie. In rinichi, vasculita este asociata de obicei cu leziuni ale glomerului renal, provocand glomerulonefrita si insuficienta renala acuta.
Un alt semn comun al vasculitei este implicarea nervilor periferici, care provoaca dureri si pierderi de senzatie in membre.
Vasculitidele care ataca vasele organelor interne sunt cele mai grave si pot duce la deces daca nu sunt diagnosticate si tratate la timp.
Diagnosticul vasculitei
Prin istoricul clinic si examinarea fizica este posibil sa se diagnostizeze ce tip de vasculita este cel mai probabil.
Radiografiile pentru evaluarea pulmonara si analize cum ar fi creatinina pentru evaluarea functiei renale sunt, de asemenea, necesare.
Cel mai important test este o biopsie, care poate fi de piele, plaman, rinichi sau orice alt tesut sau organ care prezinta dovezi de leziuni.
Tratamentul vasculitei
Tratamentul vasculitelor depinde de tipul si prezenta sau absenta unei cauze identificabile.
Vasculitidele care sunt cauzate de medicamente si care sunt limitate la nivelul pielii sunt de obicei auto-limitative. Suspendarea simpla a medicamentelor este de obicei suficienta. In cazuri mai agresive, corticosteroizii pot fi utilizati pentru o perioada scurta de timp.
Si vasculita sistemica, adica cele care ataca organele interne, sunt grave si trebuie tratate agresiv. Tratamentul este de obicei cu medicamente imunosupresoare grele cum ar fi corticosteroizi la doze mari, ciclofosfamida, azatioprina, micofenolat mofetil, rituximab sau metotrexat.
In cazuri mai dramatice, tratamentul cu plasmafereza este de obicei necesar.
Surse medicale
Prezentare generala si abordare a vasculitelor la adulti – UpToDate
Ce este vasculita? – site-ul Centrului Johns Hopkins
Vasculita – Colegiul American de Reumatologie
Vasculita – British Medical Journal