Ultima actualizare 2021-12-05 de admin
A te simti trist din cand in cand este o parte normala a vietii, dar a fi deprimat este un lucru foarte diferit. Poate provoca o varietate de simptome – atat emotionale, cat si fizice – care persista si afecteaza viata de zi cu zi a unei persoane.
Depresia este o boala comuna. Aproximativ 6,7% dintre adultii din Statele Unite au depresie, potrivit Institutului National de Sanatate Mintala. La nivel mondial, se estimeaza ca peste 350 de milioane de oameni de diferite varste sufera de depresie, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Persoanele care sufera de depresie experimenteaza sentimente de tristete, deznadejde, singuratate si/sau o pierdere a interesului pentru lucrurile de care le-au placut candva. Toate aceste sentimente pot interfera cu capacitatea persoanei de a functiona corect si au un efect dramatic asupra calitatii vietii.
In timp ce majoritatea oamenilor sunt constienti de aceste simptome emotionale, semne fizice ale depresiei sunt adesea ignorate, deoarece nu sunt vazute ca fiind conectate.
Pentru a intelege depresia, trebuie sa fii constient si de semnele fizice. Acest lucru poate ajuta la obtinerea unui diagnostic si tratament in timp util.
Lectura suplimentara: Depresie – cauze, simptome, diagnostic si tratament
In acest articol, ti se prezinta ce spun cercetarile cu privire la semne fizice ale depresiei. Aceste simprome fizice ale depresiei fiind adesea ignorate de majoritatea oamenilor.
Iata cateva dintre semne fizice ale depresiei la care s-ar putea sa nu te astepti.
1. Pierderea sau cresterea in greutate
Depresia afecteaza hormonii care regleaza apetitul si te poate face sa vrei sa mananci mai mult sau mai putin decat faci de obicei. De asemenea, problemele de somn asociate cu depresia pot agrava problema, deoarece privarea de somn poate afecta aceiasi hormoni ai foametei si a saturatiei.
Astfel, depresia poate duce fie la pierderea in greutate, fie la cresterea in greutate.
Un studiu din 2008, publicat in Journal of Health Psychology, arata ca persoanele depresive prezinta un risc semnificativ mai mare de a dezvolta obezitate decat persoanele fara depresie. Riscul de obezitate ulterioara in randul persoanelor deprimate a fost deosebit de mare pentru femeile adolescente. Aceste constatari au rezultat din revizuirea datelor din 16 studii.
Daca tu sau cineva din jurul tau experimentati o schimbare relativ brusca a greutatii, consultati un medic pentru a analiza cauza, inclusiv posibilitatea depresiei.
2. Dureri corporale
Uneori, durerile musculare sau articulare pot fi cauzate de depresie. Cand iti tii sentimentele inauntru, ele ies in cele din urma fizic sub forma de durere corporala. Indiferent daca este vorba de o durere de cap sau de spate, emotiile suprimate se pot manifesta ca durere fizica.
Un studiu din 2014 publicat in PLOS ONE a constatat ca pacientii cu o tulburare depresiva si/sau anxioasa actuala sau remisa si cei cu simptome mai severe au mai multe dureri invalidante si dureri de natura cardio-respiratorie in comparatie cu persoanele fara o tulburare depresiva sau anxioasa. Cu toate acestea, acest lucru justifica cercetari suplimentare.
In unele cazuri, durerea duce si la depresie. De exemplu, daca ai o durere mare in timp ce mergi sau faci treburile casnice, te poate face sa te simti defavorizat.
Potrivit unui studiu din 2005 publicat in Canadian Journal of Psychiatry, persoanele cu fibromialgie au sanse de 3,4 ori mai mari de a avea depresie majora decat persoanele fara fibromialgie.
Durerile de spate sunt, de asemenea, frecvente la persoanele cu tulburari de anxietate si dispozitie. Acest lucru se intampla deoarece persoanele depresive au obiceiul de a se apleca, ceea ce provoaca dureri de spate.
3. Probleme cu stomacul
Problemele cu stomacul poate fi unul din semne fizice ale depresiei. Exista o legatura puternica intre problemele digestive – balonare, constipatie, intestin iritabil si altele – si depresie.
Intestinul este deosebit de receptiv la starile tale de dispozitie. De asemenea, celulele nervoase din intestin produc 80 pana la 90 la suta din serotonina corpului tau, un neurotransmitator care stimuleaza starea de spirit.
In plus, persoanele depresive tind sa manance alimente bogate in zahar care stimuleaza inflamatia creierului si provoaca un dezechilibru al bacteriilor bune si rele din intestin.
Un studiu din 2011 al cercetatorilor de la Scoala de Medicina a Universitatii Stanford si publicat in PLOS ONE sugereaza ca unele afectiuni psihologice, cum ar fi depresia, pot fi rezultatul, mai degraba decat cauza, a tulburarilor gastro-intestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS).
Un studiu din 2014 publicat in Annals of Gastroenterology raporteaza ca anxietatea si tulburarile depresive sunt asociate atat cu IBS, cat si cu colita ulceroasa. Asocierea nespecifica dintre aceste tulburari psihologice si gastrointestinale sugereaza, de asemenea, ca boala gastrointestinala cronica ar putea afecta comportamentul psihosocial.
Intr-un studiu mai recent din 2016, publicat in PLOS ONE, cercetatorii au analizat datele dintr-un esantion reprezentativ de 6.483 de adolescenti din SUA si au descoperit ca unele boli fizice tind sa apara mai frecvent la copii si adolescenti daca au suferit anterior de anumite tulburari mintale. Depresia a fost, de asemenea, frecvent urmata de artrita si boli ale sistemului digestiv.
4. Probleme de somn
Depresia poate provoca o gama larga de simptome de insomnie, inclusiv dificultati de adormire (insomnie la inceputul somnului), dificultati de a ramane adormit (insomnie de intretinere a somnului) si somnolenta in timpul zilei.
Depresia vine adesea cu o lipsa de energie si un sentiment coplesitor de oboseala, care poate fi printre cele mai debilitante simptome ale depresiei. In mod surprinzator, oricat de obosit v-ati simti, depresia va poate afecta calitatea somnului.
Lipsa de calitate, somn odihnitor poate duce , de asemenea , la anxietate si inrautati starea dumneavoastra.
Un studiu din 2008 publicat in Dialogues in Clinical Neuroscience raporteaza ca tulburarile subiective si obiective ale somnului in depresie sunt predominante, stresante si adesea nerezolvate prin tratament. Tulburarile de somn indica modificari semnificative ale functiei neurotransmitatorilor creierului, precum si ducand la deteriorari semnificative ale calitatii vietii.
Un alt studiu publicat in 2009 in International Journal of Psychiatry in Clinical Practice a dovedit in continuare prevalenta problemelor de somn la persoanele cu depresie. Cercetatorii au descoperit ca din 531 de pacienti cu depresie, 97% au raportat ca sufera de insomnie. Dintre acestia, 59% au raportat ca lipsa somnului le-a afectat grav calitatea vietii.
5. Migrene
La fel ca durerea cronica, durerile de cap si migrenele sunt, de asemenea, legate de depresie. In timp ce depresia poate duce la dureri de cap, este, de asemenea, un simptom comun la persoanele cu migrene.
Migrenele pot fi motivul din spatele dezvoltarii unor tulburari de dispozitie precum depresia sau invers. Legatura este si mai puternica la persoanele care sufera de migrene cu aura, ceea ce inseamna ca oamenii vad lumini intermitente sau stele in timpul unui atac de migrena.
Un studiu din 2009 publicat in British Journal of Psychiatry sugereaza ca exista o asociere specifica intre depresie si migrene cu aura. Asocierea se datoreaza in principal suprapunerii factorilor de risc etiologic.
In mod similar, un studiu din 2011 publicat in Journal of Headache and Pain raporteaza ca cei care sufera de migrene cu aura sunt mai predispusi sa sufere de depresie decat cei care au migrene fara aura.
Un alt studiu publicat in 2013 in Cephalalgia: An International Journal of Headache a constatat ca femeile de varsta mijlocie cu migrene sau dureri de cap au un risc crescut de depresie incidenta.
6. Probleme ale pielii
Hormonii stresului sunt daunatoare pielii. Depresia este asociata cu niveluri crescute de cortizol, hormonul stresului, asa ca este obisnuit sa observati probleme ale pielii la persoanele care sufera de depresie. Poate chiar agrava conditii precum eczema, psoriazisul si acneea.Conform unui raport din 2005 al clinicilor dermatologice, tulburarile psihice sunt raportate la aproximativ 30 la suta dintre pacientii cu dermatologie.
Mai mult, un studiu din 2015, publicat in Journal of Investigative Dermatology, a constatat ca depresia si anxietatea erau frecvente la pacientii cu psoriazis, dermatita atopica, eczeme de maini si ulcere ale picioarelor.
Legatura dintre depresie si problemele pielii se poate datora neglijentei de sine, care este un efect secundar comun al depresiei.
7. Dureri in piept
Durerea in piept este un simptom binecunoscut al problemelor cardiace. Ceea ce multi oameni nu stiu este ca durerea in piept este legata de depresie si invers.
Depresia poate afecta ritmurile cardiace, poate creste tensiunea arteriala si poate creste nivelul de insulina, colesterol si hormon de stres.
Un studiu din 1998 publicat in Archives of Internal Medicine raporteaza ca depresia clinica pare a fi un factor de risc independent pentru boala coronariana incidenta timp de cateva decenii dupa debutul depresiei clinice.
Un studiu din 2011 publicat in Psychophysiology sugereaza ca un sistem biologic de stres disfunctional este in joc in randul persoanelor deprimate. Studiul subliniaza importanta testarii persoanelor care sufera de depresie majora pentru boli cardiovasculare.
Un studiu din 2013 publicat in Circulation a constatat ca persoanele cu insuficienta cardiaca care sunt deprimate moderat sau sever au un risc de patru ori mai mare de deces prematur si dublu riscul de a fi spitalizati in comparatie cu persoanele care nu sunt deprimate.
8. Sanatate orala precara
Depresia poate afecta, de asemenea, sanatatea orala. Acest lucru este in primul rand rezultatul lipsei de ingrijire de sine, care apare de obicei cu depresia.
Intr-un studiu din 2014, publicat de International & American Associations for Dental Research, cercetatorii au descoperit ca depresia si anxietatea sunt asociate cu pierderea dintilor, in principal din cauza depresiei, care determina indivizii sa fie neglijenti in ingrijirea de sine.
Un studiu publicat in 2015 in Community Dentistry and Oral Epidemiology a constatat ca depresia a fost asociata in mod semnificativ cu numarul de dinti cariati numai in randul participantilor cu varsta cuprinsa intre 35 si 54 de ani si nu cu alte grupe de varsta.
De asemenea, un studiu recent din 2016, publicat in Journal of Affective Disorders, noteaza ca astazi, clinicienii din domeniul sanatatii mintale ar trebui sa fie constienti de consecintele orale ale dietei inadecvate si ale medicamentelor psihotrope cu care se confrunta persoanele cu depresie si ar trebui sa ia masurile necesare pentru a asigura o buna sanatate orala.
Resurse:
https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/prevalence/major-depression-among-adults.shtml
http://www.who.int/mental_health/management/depression/who_paper_depression_wfmh_2012.pdf
http:// www.who.int/mediacentre/factsheets/fs369/en/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18987092
http://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/210608
https:// www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18347657
http://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/210608
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4198088/
http: //journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/070674370505000402
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16112442
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/ PMC4378256/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5084579/
https://www.sciencedaily.com/releases/2010/08/100816162643.htm
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/ articles/PMC4073018/
http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0165196
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11916191
http://bjp. rcpsych.org/content/194/4/350.long
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3072482/
http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0333102413483930
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24946122
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3181883/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24946122
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9665350
https://www.sciencedaily.com/releases/2011/11/ 111128132658.htm
http://circheartfailure.ahajournals.org/content/6/4/669.long
https://www.sciencedaily.com/releases/2014/03/140320111903.htm
https://www.ncbi.nlm .nih.gov/pubmed/26130047
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27130961