Simptome COVID-19 – factori de risc si complicatii

Boala numita COVID-19 este o infectie virala cauzata de o noua tulpina de Coronavirus (SARS-CoV-2) identificata prima data la sfarsitul anului 2019 in China.

Deoarece este foarte contagios, SARS-CoV-2 s-a raspandit rapid in intreaga lume, provocand milioane de persoane infectate si sute de mii de decese.

Va explicam ce sunt Coronavirusurile si care sunt formele de transmitere, epidemiologie, modalitati de prevenire si posibile tratamente pentru COVID-19 in acest articol: Informatii despre coronavirus .

In acest articol, vom vorbi mai in profunzime despre simptome COVID – 19, semnele de gravitate si posibilele complicatii ale infectiei cu SARS-CoV-2.

Perioada de incubatie

Perioada de incubatie, adica intervalul de timp dintre contagiune si aparitia primelor simptome, variaza de la 2 la 14 zile.

Cateva date mai specifice despre perioada de incubatie:

• In mai putin de 1% din cazuri, perioada de incubatie este mai mare de 14 zile.
• Doar 2,5% dintre pacienti au simptome la 48 de ore dupa ce au fost infectati.
• In majoritatea cazurilor, simptomele apar pana in a cincea zi dupa expunerea la virus.
• 97,5% dintre pacienti au simptome pana in a 11-a zi.

Cazuri asimptomatice

Inca se stie exact ce procent de pacienti sunt, chiar infectati, si care nu prezinta simptome. Studii diferite au identificat rezultate diferite. Exemple:

• In studiul pasagerilor care au fost infectati in croaziera Diamond Princess, numarul total de pacienti asimptomatici a fost de 18%.
• In studiul realizat cu cetateni japonezi repatriati din Wuhan, procentul de persoane asimptomatice a fost de 31%.
• Intr-un studiu chinezesc asupra copiilor, pana la 47% erau asimptomatici sau aveau simptome foarte usoare.
• In Portugalia, aproximativ 11% dintre pacientii diagnosticati nu au simptome.

De asemenea, nu se stie cati dintre acesti pacienti clasificati initial ca asimptomatici au sfarsit sa dezvolte simptome dupa aceea. Multe dintre ele nu au fost cu adevarat asimptomatici, ci au fost identificati doar intr-un stadiu pre-simptomatic.

Intr-un studiu efectuat intr-un azil din Washington, aproximativ 54% dintre rezidentii care au testat pozitiv erau asimptomatici. Cu toate acestea, 90% dintre ei au sfarsit dezvoltand un tip de simptom in urmatoarele 4 zile, ceea ce indica o faza pre-simptomatica in loc sa fie cu adevarat asimptomatici.

Guvernul spaniol a publicat recent un studiu in care peste 60.000 de persoane au fost testate pentru anticorpi impotriva SARS-CoV-2. Rezultatul a fost de 5% dintre persoanele cu anticorpi IgG prezenti, ceea ce indica un contact anterior cu virusul.

Extrapoland intreaga populatie a Braziliei, acest rezultat reprezinta aproximativ 2,3 milioane de persoane infectate in toata tara (date din 14 mai 2020). In momentul studiului, doar 271.000 de persoane au fost diagnosticate prin teste CRP, deci peste 10% din cazuri reale. Cate dintre aceste cazuri au fost intr-adevar asimptomatice sau doar suficient de usoare pentru a nu fi diagnosticate, nu ss stie.

Este important de mentionat ca chiar si pacientii cu infectie asimptomatica pot avea anomalii clinice. Ca exemplu, intr-un studiu, 24 de pacienti cu infectie asimptomatica au suferit tomografie computerizata toracica. 70% dintre ei au avut modificari la nivelul plamanilor lor, cum ar fi imaginile din sticla, care sunt tipice pentru pneumoniile virale. Cinci dintre acesti pacienti au prezentat febra scazuta, cu sau fara alte simptome tipice, la cateva zile dupa diagnostic. Ceilalti au ramas fara simptome.

Spectrul prezentarilor clinice

Printre pacientii care dezvolta simptome, marea majoritate au o afectiune usoara, cu simptome usoare care pot fi controlate acasa.

Intr-un studiu chinez prezentat de Centrul Chinez pentru Controlul si Prevenirea Bolilor cu aproximativ 44.500 de pacienti, distributia gravitatii cazurilor a fost urmatoarea:

• 81% dintre pacienti aveau o afectiune usoara.
• 14% au avut boli moderate pana la severe, cu dispnee (respiratie scurta), hipoxemie (oxigenare scazuta a sangelui) si / sau implicare pulmonara mai mare de 50% pe tomografie toracica.
• 5% au avut o boala critica.

Mortalitatea generala a noului Coronavirus variaza intre 2,5 si 13%, in functie de varsta medie a pacientilor si de conditiile sistemului de sanatate din fiecare locatie.

Factorii de risc pentru dezvoltarea unei afectiuni mai severe

Cea mai severa forma de COVID-19 poate aparea la persoane sanatoase de orice varsta, dar apare predominant la varstnici sau la adulti cu boli cronice sau cu comorbiditati.

Printre principalii factori de risc pentru o evolutie nefavorabila a COVID-19 putem mentiona:

• Varsta peste 50 de ani (risc mai mare daca varsta depaseste 70 de ani).
• Insuficienta cardiaca.
• Boala cardiaca ischemica.
• Diabetul zaharat.
• Hipertensiune arteriala.
• Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC).
• Astm bronsic.
• Cancer (in special neoplasme hematologice, cancer pulmonar si boli metastatice).
• Boala renala cronica.
• Obezitate (IMC mai mare de 30).
• Fumatul.
• Imunosupresia.

In Portugalia, tara in care sistemul de sanatate nu a suferit un stres semnificativ, rata globala a mortalitatii este de aproximativ 4%, in timp ce mortalitatea la pacientii cu varsta peste 70 de ani este de 15%.

Simptome COVID – 19

Triada clasica a simptomelor COVID-19 este compusa din febra, tuse si oboseala. Cu toate acestea, numarul de simptome deja inregistrate este mult mai mare.

Printre cele mai frecvente simptome ale COVID-19, putem evidentia:

• Febra.
• Tuse.
• Dispnee (respiratie scurta).
• Anosmie (pierderea sau reducerea mirosului).
• Ageusia (pierderea sau reducerea gustului).
• Durere de gat.
• Mialgie (dureri musculare).
• Frisoane.
• Durere de cap.
• Rinoree (coryza).
• Greata si / sau varsaturi.
• Diaree.
• Oboseala.
• Confuzie mentala.
• Durere in piept sau presiune.
• Conjunctivita.
• Leziunile rosiatice ale degetelor de la picioare, similare cu leziunile cauzate de frig.

Niciunul dintre simptomele enumerate mai sus nu este specific COVID-19. Pot aparea in mai multe alte boli, in principal infectii respiratorii virale.

Cu toate acestea, in timpul epidemiei de Coronavirus, orice pacient cu cel putin febra, tuse sau dificultati de respiratie trebuie considerat suspect. Cu cat pacientul are mai multe simptome din lista de mai sus, cu atat este mai mare sansa ca acesta sa fie infectat.

Conform datelor furnizate de Directia Generala a Sanatatii din Portugalia, cele mai frecvente simptome la pacientii diagnosticati cu COVID-19 sunt:

• Tuse – 42%.
• Febra – 30%.
• Durere musculara – 21%.
• Cefalee – 20%.
• Slabiciune generalizata – 15%.
• Dificultate de respiratie – 12%.

Un studiu chinezesc amplu doar cu pacienti spitalizati, adica printre cei cu o afectiune mai severa, simptomele initiale au fost:

• Febra – 99%.
• Oboseala – 70%.
• Tuse uscata – 59%.
• Pierderea poftei de mancare – 40%.
• Durere musculara – 35%.
• Scurta respiratie – 31%.
• Tuse cu flegma – 27%.

Curios, stranutul nu este unul dintre simptomele pe care le vedem de obicei pe COVID-19. Stranutul, desi este posibil, apare doar la 1 din 20 de pacienti. Prin urmare, daca starea include stranut si nasul curge, dar nu este febra sau scurtarea respiratiei, este mai probabil sa ai o afectiune alergica sau un alt virus respirator, cum ar fi o simpla raceala.

Vom caracteriza pe scurt cateva dintre principalele semne si simptome ale COVID-19.

Febra

Febra este cel mai tipic simptom al COVID-19, dar este posibil sa nu fie prezenta in cele mai blande cazuri sau poate fi suficient de scazuta incat pacientul sa nu observe ca este febril (de obicei sub 38 ºC).

Febra nu este frecventa nici la inceputul infectiei. In studiile din SUA si China, doar 30 pana la 40% dintre pacientii internati au avut febra la sosirea la serviciile de urgenta. Totusi, acest procent a crescut la aproximativ 90% in zilele urmatoare de spitalizare.

In cazurile cele mai severe, odata cu dezvoltarea pneumoniei, febra peste 38ºC este un simptom prezent in practic toate cazurile. La acesti pacienti mai severi, imbunatatirea febrei persistente de-a lungul zilelor este un semn care sugereaza o buna evolutie a afectiunii.

Tuse

Tusea este un alt simptom foarte tipic al COVID-19. Tusea este de obicei uscata si dureaza cateva zile. La aproximativ 1/3 dintre cei mai bolnavi pacienti, tusea devine productiva, adica cu sputa sau flegmei.

Spre deosebire de febra, care scade pe masura ce pacientul se imbunatateste, tusea poate persista cateva zile, chiar si atunci cand pacientul nu mai are alte simptome.

Oboseala

Pacientii cu COVID-19 pot avea oboseala extrema, cu dificultati in indeplinirea sarcinilor zilnice, cum ar fi sa stea mult timp, sa se joace cu copiii lor, sa urce scarile sau sa faca ordine in casa.

Este important sa nu confundati oboseala cu scurtarea respiratiei. Oboseala poate lasa pacientul fara suflare dupa ceva efort, dar plangerea nu este dificila in respiratie, ci este doar o lipsa de forta.

Dificultati de respiratie

Dificultati de respiratie, numita dispnee, este un simptom comun care indica severitatea potentiala la pacientii cu COVID-19, deoarece este unul dintre simptomele tulburarii pulmonare.

Dispneea nu este de obicei prezenta in primele zile ale bolii, care apare de obicei intre a cincea si a opta zi.

Pacientii cu dispnee au nevoie de evaluare medicala, deoarece respiratia poate fi un semn ca pacientul dezvolta sindromul de detresa respiratorie acuta (ARDS), o conditie de insuficienta respiratorie cu scurgeri de apa in plamani si oxigenare scazuta a sangelui.

Nu toti pacientii cu diapnea progreseaza spre ARDS, dar la cei care o fac, complicatia apare, de obicei, de la 2 la 3 dupa debutul scurtarii respiratiei.

Pacientii cu dificultati de respiratie ar trebui sa-si evalueze saturatia de oxigen in sange folosind un dispozitiv numit oximetru. Saturatia de oxigen sub 95% indica o problema cu oxigenarea pulmonara.

Pierderea mirosului si a gustului

Anosmia si disfagia, care sunt, respectiv, pierderea mirosului si a gustului, sunt simptome COVID-19, dar care au trecut neobservate in studiile initiale ale bolii din China.

Pana la 64% dintre pacienti raporteaza un anumit nivel de pierdere sau modificare a mirosului / gustului. In 24%, aceste schimbari sunt importante pentru a face alimentele complet fara gust.

La 12% dintre pacienti, pierderea mirosului sau a gustului a fost primul simptom care a aparut si in 3% acestea au fost singurele simptome raportate.

Simptome gastrointestinale

Aproximativ 1 din 5 pacienti cu COVID-19 au cel putin un simptom gastrointestinal, pe langa simptomele respiratorii. Cele mai frecvente sunt:

• Diaree – 13%.
• Greata si varsaturi – 10%.
• Dureri abdominale – 9%.

Leziuni la nivelul picioarelor

Au fost descrise leziuni rosiatice-purpurii la picioare (capatul degetelor), asemanatoare cu aspectul ranilor la frig, in special la copii si adulti tineri cu COVID-19, desi nu a fost stabilita clar asocierea definitiva.

Examene complementare

In plus fata de semne si simptome, pacientii cu COVID-19 au si cateva descoperiri in testele de laborator si imagistica.

Analize de laborator

In laborator, principalele rezultate sunt:

• PCR ridicat.
• Leucocitoza (leucocite> 10.000 / microL) sau leucopenie (leucocite <4000 / microL).
• Limfopenie (limfocite <1500 / microL) – prezenta la peste 90% dintre pacienti.
• Feritina ridicata.
• LDH ridicat.
• Dimersuri D ridicate.
• Procalcitonina crescuta.
• Troponina crescuta T.

Unele dintre rezultatele de laborator sunt legate de prognosticul bolii. Inrautatirea limfopeniei (reducerea limfocitelor) si cresterea dimerului D sunt asociate cu un curs de infectie mai sever.

Examenele de imagistica

Radiografia toracica si tomografia computerizata toracica (CT) sunt cele mai utilizate doua teste imagistice pentru a evalua implicarea pulmonara. CT prezinta o sensibilitate mai mare si este capabil sa arate leziuni care pot trece neobservate pe radiografia obisnuita.

TC toracic la pacientii cu COVID-19 demonstreaza, in general, opacifierea sticlei de sol cu ​​sau fara consolidari, ceea ce este un model in concordanta cu pneumonia virala. Anomaliile CT ale toracelui sunt de obicei bilaterale, au distributie periferica si implica lobii inferiori.

Nici o scanare CT a toracelui nu este suficient de specifica pentru a confirma sau exclude singur diagnosticul de COVID-19. Mai mult, pneumoniile virale pot provoca un model radiologic similar. Prin urmare, evaluarea comuna cu alte date clinice si de laborator este intotdeauna necesara.

Evolutia bolii

La cazuri usoare, durata simptomelor este de obicei de la 1 la 2 saptamani. La cazuri mai severe, recuperarea dureaza 3 pana la 6 saptamani.

In studiile efectuate cu pacienti spitalizati, intervalul dintre debutul simptomelor si debutul scurtarii respiratiei este, de obicei, de 5 pana la 6 zile. Intervalul dintre primele simptome si nevoia de spitalizare a fost de 7 pana la 9 zile. Sindromul respirator acut sever dureaza, in medie, de la 8 la 10 zile sa apara de la debutul de simptome COVID – 19.

Complicatii

Complicatiile COVID-19 apar de obicei dupa a doua saptamana de boala clinica.

Insuficienta respiratorie

Cea mai frecventa complicatie este sindromul de detresa respiratorie acuta, care apare la aproximativ 20 pana la 40% dintre pacientii internati si la 5 pana la 8% din toti pacientii diagnosticati.

Dintre pacientii spitalizati, aproximativ 10 pana la 30% ajung la terapie intensiva.

In randul pacientilor cu ventilatie mecanica, pana la 1/3 dintre ei nu au necesitat tratament cu oxigen la internarea in spital. Starea pulmonara se agraveaza de obicei la inceputul celei de-a doua saptamani de boala.

Leziuni cardiace

Aritmii, infarct miocardic acut, miocardita si pericardita sunt unele dintre leziunile cardiace care pot aparea la pacientii cu COVID-19 sever.

Intr-un studiu realizat in New York cu pacienti in terapie intensiva, 18% au avut aritmii, 8% infarct acut si 2% insuficienta cardiaca.

Leziuni renale acute

Aproximativ 5% dintre pacienti in general si 30% dintre cei cu boala severa prezinta leziuni renale acute. In cele mai multe cazuri severe, necesitatea de a incepe hemodializa este frecventa.

Tromboza

Pacientii COVID-19 prezinta de obicei un cadru hipercagulabil, ceea ce inseamna ca sangele lor se coaguleaza mai usor si creste riscul de formare de tromb.

Frecventa trombozei venei profunde si a tromboembolismului pulmonar la pacientii bolnavi critici in terapie intensiva cu COVID-19 este mai mare decat la pacientii la terapie intensiva cu alte boli.

Starea de hypercoagulabilitate este direct legata de gravitatea cazului. Pacientii COVID-19 care raman in sectie au o rata de eveniment trombotica de doar 3% fata de 30% din pacientii care au nevoie de tratament la terapie intensiva.

Complicatii neurologice

Starea de hiperocoagulabilitate mentionata mai sus este legata si de o crestere a frecventei unui accident vascular cerebral, care poate aparea si la pacientii tineri.

In accident vascular cerebral, alte probleme neurologice sunt observate delir, encefalopatie si sindromul Guillain-Barre-Barre. Acesta din urma apare de obicei la 5 pana la 10 zile de la debutul simptomelor si afecteaza pacientii fara boli severe.

Boala Kawasaki

SARS-CoV-2 nu provoaca de obicei boli grave la copii. Totusi recent au inceput sa fie descrise unele cazuri similare cu boala Kawasaki.

Boala Kawasaki este o vasculita rara (o boala care cauzeaza inflamarea vaselor), care poate fi declansata de infectii virale.

Cu cat SARS-CoV-2 circula mai mult in populatie, cu atat este mai mare numarul copiilor expusi la virus. Daca boala devine foarte frecventa si afecteaza milioane de oameni, chiar si complicatiile sale rare incep sa fie vazute mai des.

Surse medicale

• Simptomele coronavirusului – CDC – Centrul National pentru Imunizare si Boli Respiratorii (NCIRD), divizia de boli virale.
• Boala Coronavirus 2019 (COVID-19): Epidemiologie, virologie, caracteristici clinice, diagnostic si prevenire – UpToDate.
• Boala Coronavirus 2019 (COVID-19): Probleme de ingrijire critica si de gestionare a cailor respiratorii – UpToDate.
• Boala Coronavirus 2019 (COVID-19): Probleme de ingrijire critica – UpToDate.
• Perioada de incubatie a bolii coronavirusului 2019 (COVID-19) din cazurile confirmate public raportate: estimare si aplicare – analize de medicina interna.
• Estimarea proportiei asimptomatice a bolilor coronavirusului 2019 (COVID-19) la bordul navei de croaziera Diamond Princess, Yokohama, Japonia, 2020 – Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (ECDC).
• Estimarea raportului asimptomatic al noilor infectii cu coronavirus (COVID-19) – Revista internationala a bolilor infectioase.
• Caracteristici clinice si epidemiologice ale 36 de copii cu boala coronavirusa 2019 (COVID-19) in Zhejiang, China: un studiu de cohorta observationala – Lancet.
• Transmisia asimptomatica, calcâiul lui Achile al strategiilor curente pentru controlul Covid-19 – New England Journal of Medicine.
• Prezentarea caracteristicilor, comorbiditatilor si rezultatelor dintre 5700 de pacienti spitalizati cu COVID-19 in zona orasului New York – JAMA.
• Caracteristicile clinice ale bolii coronavirusului 2019 in China – New England Journal of Medicine.
• Caracteristicile clinice ale 138 de pacienti spitalizati cu coronavirus nou – pneumonie infectata la Wuhan, China – JAMA.
• Modificari ale mirosului sau gustului la pacientii ambulatori usor simptomatici cu infectie cu SARS-CoV-2 – JAMA.