Ameteli – hipotensiune ortostatica: Cauze, simptome, diagnostic si tratament

  • 138
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
    140
    Shares

Avand ameteli este o stare foarte ciudata si neplacuta. Cand ne ridicam de pe scaun sau din pat, vasele noastre de sange raspund gravitatiei prin ingustare pentru a preveni caderea tensiunii arteriale. Aceasta asigura o aprovizionare constanta a sangelui oxigenat in creier.

Hipotensiunea ortostatica este o forma de tensiune arteriala scazuta. Se intampla atunci cand vasele de sange nu se strang pe masura ce va ridicati. Este de obicei un simptom al unei tulburari de baza, mai degraba decat o boala in sine. Starea este cunoscuta si sub numele de hipotensiune posturala. 

Toata lumea este probabil sa experimenteze o forma usoara de hipotensiune posturala la un moment dat. Este senzatia de ameteala pe care o puteti avea daca va ridicati brusc din pat.

Simptomele hipotensiunii ortostatice

Scaderea tensiunii arteriale reduce fluxul de sange oxigenat in creier. Simptomele pot include:

  • Vedere incetosata
  • Ameteala
  • Confuzie mentala
  • Greata
  • Tulburari musculare
  • Lesin

Sinteza de sange explicata

Gravitatea afecteaza in mod dramatic fluxul de sange ori de cate ori te ridici d pe scaun sau din pat – in medie, circa 800 ml de sange patrund temporar in vasele de sange ale picioarelor. Senzorii numiti baroreceptori localizati in cele trei artere majore – aorta si cele doua artera carotide – detecteaza aceasta scadere a tensiunii arteriale. 

Intr-o persoana sanatoasa, sistemul cardiovascular si sistemul nervos autonom raspund rapid prin cresterea frecventei cardiace si directionarea vaselor de sange in picioare si abdomen pentru a se contracta (strange). Aceste masuri mentin tensiunea arteriala adecvata a creierului.

Acest mecanism compensator pentru cresterea tensiunii arteriale nu apare sau poate fi intarziat la o persoana cu hipotensiune ortostatica. Tensiunea arteriala ramane scazuta, ceea ce determina aparitia simptomelor. Tensiunea arteriala revine, de obicei, la normal, odata ce persoana sta jos sau se culca din nou, dar aceasta depinde de gravitatea cauzei care sta la baza acesteia.

Cauze ale hipotensiunii ortostatice (ameteli)

Hipotensiunea ortostatica rezulta de obicei dintr-o tulburare de baza. Nu este o boala in sine. Unele dintre numeroasele cauze ale hipotensiunii ortostatice includ:

  • Febra
  • Statul prelungit in pat
  • Cantitati excesive de alcool
  • Unele medicamente, cum ar fi unele diuretice sau medicamente antihipertensive (hipertensiune)
  • Deshidratarea cauzata de varsaturi, diaree sau ambele, ca si in cazul gastroenteritei
  • Anumite conditii, cum ar fi anemia, diabetul, varicele sau insuficienta suprarenala
  • Boala sistemului nervos, cum ar fi boala Parkinson sau neuropatia
  • Tulburari cardiace, incluzand batai neregulate ale inimii (aritmie cardiaca), insuficienta cardiaca congestiva, stenoza aortica sau atac de cord
  • Conditiile coloanei vertebrale, cum ar fi syringomyelia
  • Sindromul Shy Drager, o tulburare degenerativa a creierului si a maduvei spinarii care afecteaza functionarea sistemului nervos autonom
  • Pierderea semnificativa a sangelui.

Alte cauze ale ameteli

Amintiti-va ca exista si alte cauze de ameteli, in afara de hipotensiunea posturala. Un exemplu este boala urechilor. Este intotdeauna important sa solicitati sfatul medicului pentru orice simptome inexplicabile.

Varsta inaintata este un factor de risc important

Incidenta hipotensiunii ortostatice creste odata cu varsta. Un studiu american a constatat ca fiecare participant in varsta a prezentat un anumit grad de hipotensiune ortostatica. Factorii care par sa creasca riscul la varstnici includ:

  • Digestia – atunci cand mancati si apoi digerati alimente, o cantitate crescuta de sange este trimisa in intestine. Hipotensiunea ortostatica este mai probabila la aproximativ 15 pana la 45 de minute dupa ce ati luat o masa (aceasta este cunoscuta sub numele de hipotensiune postprandiala).
  • Statul – daca te ridici dupa mult timp, provoaca o scadere lenta, dar constanta a tensiunii arteriale.
  • Fragilitatea si boala cronica – acestea sunt mai frecvente la batranete.

Diagnosticul hipotensiunii ortostatice

Testele utilizate pentru diagnosticarea hipotensiunii ortostatice includ:

  • Istoricul medical, inclusiv conditiile medicale si medicamentele administrate in mod regulat
  • Examinare fizica
  • Masurarea tensiunii arteriale atunci cand va culcati in pozitie verticala
  • Teste de sange pentru a verifica, de exemplu, zaharurile din sange sau hormonii suprarenali
  • Echocardiografia, o scanare imagistica a inimii, pentru a verifica anumite conditii cardiace
  • Alte teste, in functie de factorii individuali.

Tratamentul hipotensiunii ortostatice

Tratamentul depinde de cauza. Optiunile pot include:

  • Fluide pentru tratarea deshidratarii
  • Managementul diabetului zaharat, cum ar fi injectiile cu insulina obisnuite
  • Modificari ale medicamentelor sau ale dozelor modificate, daca medicamentele sunt cauza (uneori, totusi, oprirea sau modificarea dozei unui anumit medicament poate provoca mai mult rau decat bine si trebuie luat in considerare cu atentie, in consultare cu medicul dumneavoastra)
  • Medicatie, chirurgie sau ambele pentru a trata conditiile cardiace
  • Medicamente pentru cresterea volumului sau presiunii sanguine, inclusiv a corticosteroizilor
  • Medicamente pentru tratamentul hipotensiunii ortostatice, inclusiv piridostigmina, un medicament utilizat in tratamentul miasteniei gravis
  • O serie de tratamente, deoarece hipotensiunea ortostatica poate avea doua sau mai multe cauze.

Sugestii de auto-ajutorare

Ascultati de sfatul medicului dumneavoastra, dar sugestiile generale care va pot ajuta sa gestionati hipotensiunea ortostatica includ:

  • Puneti capul pe perna atunci cand sunteti in pat pentru a reduce probabilitatea de hipotensiune ortostatica cand te ridici.
  • Ridicati-va incet dintr-o pozitie asezata sau in pozitie ascunsa pentru a permite vasele de sange sa se adapteze.
  • Purtati ciorapi de sprijin pentru a reduce patrunderea sangelui in picioare, ceea ce ajuta la cresterea tensiunii arteriale pe tot corpul.
  • Mancati mese mici, frecvente, in loc de trei mese mari pe zi.
  • Consumati multe lichide pe parcursul zilei pentru a preveni deshidratarea.
  • Limitati consumul de alcool. Alcoolul poate determina deshidratarea si dilatarea vaselor de sange.
  • Luati in considerare administrarea de doze mici, dar regulate, de cofeina, care stimuleaza presiunea sangelui. O ceasca de cafea sau ceai cu fiecare masa tinde sa reduca severitatea hipotensiunii ortostatice. Amintiti-va, totusi, ca bauturile cu cofeina pot provoca deshidratarea, deci moderarea este cheia.
  • Incercati si alte bauturi care contin cofeina, cum ar fi ciocolata calda sau cola, daca nu va place cafeaua sau ceaiul.
  • Evitati exercitiile energice, baile fierbinti, saunele si orice mediu fierbinte, deoarece caldura determina largirea vaselor de sange (dilatarea).
  • Evitati sa stati in picioare fara a va deplasa pe perioade lungi de timp.
  • Evitati sa urcati rapid la altitudini mari.
  • Consultati medicul dumneavoastra pentru controale regulate ale tensiunii arteriale.

Surse medicale:

https://www.aafp.org/afp/2003/1215/p2393.html

https://www.news-medical.net/news/2006/04/19/17489.aspx

https://jamanetwork.com/journals/jamaneurology/fullarticle/791187

(Visited 1.799 times, 1 visits today)

  • 138
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
    140
    Shares

Related posts

Leave a Comment