Ultima actualizare 2020-10-17 de admin
Viroza este un termen nespecific, adica o boala virala sau infectie cauzata de un virus. Daca trebuie sa interpretam termenul de viroza, ne confruntam cu un grup gigant de boli care include sute de infectii virale diferite, de la cele mai simple, cum ar fi racelile si negi ale pielii, pana la cele mai grave, precum SIDA, rabie, hepatita si ebola.
Desi termenul de viroza acopera toate infectiile de origine virala, in practica, medicii isi rezerva de obicei acest diagnostic pentru infectii virale usoare, de origine respiratorie sau gastrointestinala, care de obicei se auto-limiteaza si se vindeca spontan dupa cateva zile. Niciun medic nu spune unui pacient care are rujeola, Ebola sau SIDA ca are „doar un virus”.
In acest articol va vom explica ce este cu adevarat un virus si care sunt infectiile pe care medicii le numesc de obicei „virus”.
“Este doar un virus”
Imagineaza-ti urmatoarea situatie: doi pacienti asteapta o programare medicala la un centru de asistenta de urgenta. Primul intra si ii raporteaza medicului ca se simte obosit, dureri corporale, dureri de cap, tuse, stranut si nas infundat. La sfarsitul consultarii, medicul spune ca are un virus si ca ar trebui sa mearga acasa sa se odihneasca si sa se hidrateze bine. Vine al doilea pacient, care ii raporteaza medicului ca ii este rau, obosit, crampe, diaree si varsaturi. Din nou, medicul spune ca are un singur virus si ca ar trebui sa mearga acasa sa se odihneasca si sa se hidrateze bine.
Cum poate medicul sa ofere acelasi diagnostic si sa recomande acelasi tratament pentru doi pacienti cu simptome atat de diferite?
Pe cat s-ar parea publicului laic ca medicul „ghiceste” diagnosticul, exista sanse mari ca profesionistul sa fie corect in ambele situatii. Marea majoritate a afectiunilor respiratorii, cu stranut si dureri corporale si afectiuni gastrointestinale acute, fara febra mare sau sange in scaun, sunt cauzate de infectii virale de scurta durata, precum cele cauzate de rinovirus, parainfluenza, gripa, coronavirus, Rotavirus sau Norovirus.
In aceste cazuri, cel mai important lucru pentru medic este sa se asigure ca pacientul nu prezinta semne si simptome care pot indica o alta problema, in afara de un simplu virus. Printre aceste semne si simptome se numara febra ridicata, puroi in amigdale, sange in scaune, dureri abdominale severe, semne de deshidratare, hipotensiune, simptome mai mari de 1 saptamana etc.
In unele cazuri, cazurile de infectii mai grave pot aparea in primele zile in acelasi mod ca un virus comun, manifestand simptomele mai clare doar dupa 48-72 de ore. In plus, desi nu sunt frecvente, unele virusuri comune pot cauza complicatii. Gripa este un exemplu clar. Marea majoritate a pacientilor cu gripa se recupereaza spontan dupa cateva zile, dar aproximativ 1% dintre pacienti pot avea complicatii grave.
Unele dintre complicatiile neobisnuite, dar posibile ale virusurilor sunt:
- Miocardita
- Pericardita
- Meningita
- Pneumonia
Prin urmare, ceea ce este corect este ca medicul sa examineze pacientul pentru semne si simptome de severitate si sa explice ca virusurile obisnuite se imbunatatesc de obicei spontan dupa 3 sau 4 zile. Daca pacientul, in loc sa se imbunatateasca, observa o inrautatire a simptomelor in urmatoarele 48 de ore, de obicei este necesara o noua evaluare medicala.
Simptome
Tehnic, orice infectie cauzata de un virus poate fi numita viroza, deci exista o gama larga de semne si simptome posibile. Cu toate acestea, asa cum am explicat deja, in practica, termenul de viroza ajunge sa fie limitat la tipurile de infectii virale usoare si autolimitate.
Putem imparti principalele imagini clinice cauzate de virusuri in trei grupe majore: virusuri respiratorii, virusuri gastrointestinale si virusuri exantematoase. Sa vorbim putin despre fiecare dintre cele trei.
Virusuri respiratorii
Virusurile respiratorii sunt cauzate de virusul gripal, numit virusul gripal sau de diferiti virusi care provoaca raceala comuna, inclusiv: rinovirus, adenovirus, virus respirator sincytial, coronavirus, parainfluenza.
Printre cele mai frecvente simptome ale virusurilor respiratorii putem mentiona:
- Febra
- Stranut
- Congestie nazala
- Sinuzita
- Tusea
- Conjunctivita
- Dureri de cap
- Dureri in gat
- Durere in corp
- Oboseala
- Stare de rau raspandita
Trebuie mentionat ca persoana bolnava nu trebuie sa aiba toate simptomele enumerate mai sus pentru a avea un virus. Un pacient cu doar congestie nazala, stranut, dureri de cap si oboseala are deja o imagine foarte bogata pentru diagnosticul virusului respirator.
Atunci cand medicul se confrunta cu un virus respirator, este important sa caute sa excluda infectii bacteriene care pot avea simptome similare, dar care trebuie tratate cu antibiotice, cum ar fi faringita bacteriana, pneumonia si sinuzita bacteriana.
Afectiunile alergice, cum ar fi rinita alergica, pot fi, de asemenea, prezentate cu unele dintre simptomele virusurilor si tratamentul trebuie facut cu medicamente antialergice.
Virusurile respiratorii dureaza 2 pana la 7 zile si se vindeca spontan. Exista rareori complicatii.
Virusuri gastro-intestinale
Majoritatea cazurilor de diaree acuta sunt de obicei cauzate de virusuri gastro-intestinale, care includ infectii cauzate de virusurile rotavirus, norovirus, astrovirus si adericovirus enteric.
Virusurile gastro-intestinale sunt caracterizate prin diaree acuta care dureaza, in medie, de 3 pana la 7 zile, si este adesea insotita de crampe abdominale si varsaturi, mai ales in primele zile. Febra scazuta, sub 38,5 ºC, este, de asemenea, un simptom foarte frecvent.
Atunci cand un medic intalneste un pacient cu simptome sugestive pentru virusul gastrointestinal, el trebuie sa fie constient de unele semne si simptome care pot indica o alta cauza decat o simpla infectie virala. Printre semnele de avertizare se numara:
- Febra mare
- Dureri abdominale intense si persistente
- Diaree cu sange
- Semne de deshidratare severa
- Simptome prelungite, de obicei mai mult de 10 zile
- Pierdere importanta in greutate
Majoritatea virusurilor gastrointestinale se rezolva spontan, fara a fi nevoie de tratament sau de diete foarte stricte. Cea mai frecventa complicatie este deshidratarea, care poate fi evitata daca pacientul este capabil sa mentina o hidratare buna.
Virusuri exantematice
Virusurile exantematice sunt un grup de boli de origine virala, care apar cu eruptii, care nu sunt altceva decat eruptii rosiatice pe piele. Printre cei mai cunoscuti virusuri exantematice putem mentiona varicela, rubeola si rujeola.
Dengue, febra Chicungunha si febra Zika sunt, de asemenea, exemple de virusi care se pot dezvolta cu eruptii cutanate, desi leziunile pielii nu sunt cele mai importante semne ale acestor infectii.
Cu toate acestea, virusurile care produc eruptii nu prezinta intotdeauna un tablou clinic tipic care ne permite sa le incadram intr-un diagnostic specific. Adesea, pacientul primeste chiar diagnosticul nespecificat al virusului.
Unele dintre virusurile respiratorii si gastro-intestinale mentionate in subiectele anterioare pot provoca, de asemenea, pete rosiatice pe piele care nu au caracteristicile unei boli anume. Nu este neobisnuit sa gasesti un bolnav cu o afectiune pe termen scurt, care sa constea in pete rosiatice pe piele, febra, dureri ale corpului si unele simptome respiratorii.
De asemenea, nu este neobisnuit ca pacientii sa aiba forme usoare si atipice ale unor virusi exantematici clasici. Unii oameni descopera doar ca au avut varicela, dengue sau rubeola atunci cand le-au facut analize de sange, deoarece, la momentul infectiei, in urma cu cativa ani, simptomele erau atat de nespecifice incat pacientul de multe ori nici nu a solicitat ingrijiri medicale.
Prin urmare, daca leziunile pielii nu au unele caracteristici proprii, nu este intotdeauna posibil sa se faca un diagnostic precis al unui virus exantematic, mai ales daca este de scurta durata si are simptome usoare.
Diagnostic
Una dintre cele mai mari frustrari ale pacientului care este diagnosticat cu virus este faptul ca medicul solicita cateva teste sau nu si nu stabileste un diagnostic mai precis. Totusi, din punct de vedere medical, nu este o problema.
Daca exista un grup de boli care prezinta simptome similare, au o durata scurta si nu necesita niciun tratament specific, nu are sens sa cheltuiti timp si bani pacientului pentru a face un diagnostic mai precis, deoarece acest lucru nu va modifica in niciun caz conduita pacientului. doctor.
Chiar daca pacientul are o imagine de varicela sau dengue usoara, cu manifestari atipice, cunoasterea sau nu a diagnosticului corect nu va schimba deloc tratamentul. De asemenea, stiind daca pacientul are raceala cu adenovirus sau parainfluenza nu are niciun avantaj in majoritatea cazurilor.
Teste supliementare
Cererea de teste suplimentare poate fi indicata atunci cand medicul nu se simte in siguranta cu diagnosticul unui virus. Testele de sange, radiografiile toracice sau o proba de secretii din orofaringe pot fi comandate daca medicul doreste sa fie mai sigur ca infectia nu are origine bacteriana.
O alta situatie in care diagnosticul cel mai precis poate fi interesant este in perioadele epidemiei de gripa sau coronavirus (covid-19). Din punct de vedere al sanatatii publice, stiind daca exista sau nu o tulpina noua a virusului poate ajuta la stabilirea strategiilor de tratament, prevenire si formulare de vaccin pentru anii urmatori.
Tratament
Majoritatea afectiunilor pe care le numim viroza sunt autolimitate, adica se vindeca spontan dupa cateva zile. Prin urmare, nu este nevoie de niciun tratament specific. Acest lucru nu inseamna, totusi, ca medicul nu poate prescrie unele remedii menite sa amelioreze simptomele pacientului, in special in cazurile de febra si durere. La pacientii cu varsaturi si diaree, tratamentul trebuie sa vizeze o hidratare adecvata a pacientului.
O masura importanta pentru prevenirea transmiterii virusurilor catre alte persoane este spalarea frecventa a mainilor. Forma principala de transmitere a virusilor nu este prin aer, ci prin mainile contaminate (cititi: https://www.sanatatedefier.ro/de-ce-este-important-sa-te-speli-pe-maini/.
