Ultima actualizare 2023-02-12 de admin
Tromboza venoasa profunda (TVP) apare atunci cand se formeaza un cheag de sange in una sau mai multe vene adanci din corp, de obicei in picioare. Tromboza venoasa profunda poate provoca dureri sau umflaturi la nivelul picioarelor, dar poate aparea si fara simptome.
Tromboza venoasa profunda se poate dezvolta daca ai anumite afectiuni medicale care afecteaza formarea cheagurilor de sange. Se poate intampla si daca nu esti inactiv mult timp, cum ar fi dupa o interventie chirurgicala sau un accident, sau cand trebuie sa stai la pat.
Tromboza venoasa profunda poate fi foarte grava deoarece cheagurile de sange din venele tale se pot rupe, se pot deplasa prin sange si se pot depune in plamani, blocand fluxul sanguin (embolie pulmonara).
Simptome tromboza venoasa profunda
Semnele si simptomele trombozei venoase profunde pot include:
- Umflarea piciorului afectat. Rar, in ambele picioare exista umflaturi.
- Durerea in picior. Durerea incepe adesea in munchi si se poate simti ca si crampe sau durere.
- Piele rosie sau decolorata pe picior.
- Un sentiment de caldura in piciorul afectat.
Tromboza venoasa profunda poate sa apara fara simptome vizibile.
Cauze tromboza venoasa profunda
Cheagurile de sange ale trombozei venoase profunde pot fi cauzate de orice lucru care impiedica circulatia sau coagularea sangelui in mod normal, cum ar fi vatamarea venei, interventia chirurgicala, anumite medicamente si miscarea limitata.
Factori de risc tromboza venoasa profunda
Multi factori iti pot creste riscul de a dezvolta tromboza venoasa profunda (TVP). Cu cat ai mai multi factori, cu atat este mai mare riscul de de a avea tromboza venoasa profunda. Factorii de risc includ:
Mostenirea unei tulburari de coagulare a sangelui
Unii oameni mostenesc o tulburare care provoaca tromboza venoasa profunda. Aceasta afectiune singura nu poate provoca cheaguri de sange decat daca este combinata cu unul sau mai multi alti factori de risc.
Sederea prelungita in pat, cum ar fi in timpul sederii in spital sau paralizia
Atunci cand picioarele raman in continuare pentru perioade lungi de timp, muschii de vitel nu se contracta pentru a ajuta circulatia sangelui, ceea ce poate creste riscul formarii cheagurilor de sange in picioare.
Leziuni sau interventii chirurgicale
Vatamarea venelor sau interventia chirurgicala poate creste riscul formarii cheagurilor de sange.
Sarcina
Sarcina creste presiunea in venele din pelvis si picioare. Femeile cu o tulburare de coagulare mostenita sunt in mod special amenintate. Riscul de formare a cheagurilor de sange in picioare din timpul sarcinii poate continua pana la sase saptamani dupa ce nasti copilul.
Contraceptive orale sau terapie de substitutie hormonala
Ambele pot spori capacitatea sangelui de a se coagula.
Fiind supraponderali sau obezi
Excesul de greutate creste presiunea in venele din pelvis si picioare.
Fumat
Fumatul afecteaza coagularea sangelui si circulatia, ceea ce poate creste riscul de TVP.
Cancer
Unele forme de cancer cresc substantele in sangele tau ceea ce determina ca sangele sa se coaguleze. Unele forme de tratament pentru cancer cresc riscul formarii cheagurilor de sange.
Insuficienta cardiaca
Acest lucru va creste riscul de TVP si de embolie pulmonara. Deoarece persoanele cu insuficienta cardiaca au functii limitate ale inimii si ale plamanilor, simptomele cauzate chiar de o mica embolie pulmonara sunt mai vizibile.
Boala intestinului inflamator
Afectiunile intestinale, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativa, cresc riscul TVP.
Un istoric personal sau familial de tromboza venoasa profunda sau embolie pulmonara
Daca tu sau cineva din familia ta ati avut unul sau ambele, este posibil sa ai un risc mai mare de a dezvolta o TVP.
Varsta
Fiind mai in varsta de 60 de ani creste riscul de TVP, desi poate aparea la orice varsta.
Statul pentru perioade lungi de timp, cum ar fi atunci cand condusul
Atunci cand picioarele raman in continuare ore in sir nemiscate, muschii de vitel nu se contracta, ceea ce in mod normal ajuta circulatia sangelui. Cheagurile de sange se pot forma la picioare daca muschii nu se misca pentru perioade lungi de timp.
Complicatii tromboza venoasa profunda
Embolismul pulmonar
O complicatie grava asociata cu tromboza venoasa profunda este embolismul pulmonar. Embolia pulmonara apare atunci cand un vas de sange din plamani devine blocat de un cheag de sange (tromb) care se deplaseaza la nivelul plamanului din alta parte a corpului, de obicei piciorul.
O embolie pulmonara poate pune viata in pericol. Este important sa urmaresti semnele si simptomele unei embolii pulmonare si sa soliciti asistenta medicala daca acestea apar. Semnele si simptomele embolismului pulmonar includ:
- Senzatie de lipsa de aer
- Dureri toracice sau disconfort care se agraveaza atunci cand respiri adanc sau cand tusesti
- Senzatie de lumina sau ameteli sau lesin
- Puls rapid
- Tuse cu sange
Sindromul postleflebitic
O complicatie obisnuita care poate aparea dupa tromboza venoasa profunda este cunoscuta sub numele de sindrom postflebitic, denumit si sindrom postrombotic. Deteriorarea venelor de la cheagul de sange reduce fluxul sanguin in zonele afectate, ceea ce poate provoca:
- Umflarea persistenta a picioarelor (edem)
- Dureri de picioare
- Decolorarea pielii
- Boala de piele
Profilaxie tromboza venoasa profunda
Masurile de prevenire a trombozei venoase profunde includ:
Evita sa stai nemiscat. Daca ai avut o interventie chirurgicala sau ai fost in repaus de pat din alte motive, incerca sa te misti cat mai curand posibil. Daca stai mult pe scaun, nu incrucisa picioarele, pentru poate impiedica circulatia sangelui. Daca calatoresti pe distante lungi cu masina, opreste-te la fiecare ora si fa putina miscare.
Fa schimbari in stilul de viata. Slabeste daca este cazul si renunta la fumat.
Fa sport. Sportul in mod regulat va reduce riscul de formare a cheagurilor de sange, ceea ce este deosebit de important pentru persoanele care stau foarte mult nemsicat sau calatoresc frecvent.
Diagnostic pentru tromboza venoasa profunda
Pentru a diagnostica tromboza venoasa profunda, medicul te va intreba despre simptomele pe care le ai. De asemenea, vei avea un examen fizic, astfel incat medicul tau sa poata verifica zonele care se umfla, sensibilitatea sau decolorare a pielii. In functie de probabilitatea de a avea cheag de sange, medicul poate sugera teste, inclusiv:
Ecografie. Un dispozitiv asemanator cu banda, plasat peste partea corpului un care exista un cheag, trimite undele sonore in zona. Pe masura ce undele de sunet calatoresc prin tesuturi si reflecta inapoi, un computer transforma valurile intr-o imagine in miscare pe un ecran video. Un cheag este posibil sa fie vizibil in imagine.
Uneori, o serie de ultrasunete se fac pe parcursul mai multor zile pentru a determina daca un cheag de sange creste sau pentru a verifica un nou cheag de sange.
Test de sange. Aproape toti cei care dezvolta tromboza severa a venei profunde au un nivel ridicat al sangelui dintr-o substanta denumita D dimer.
Venografie. Un colorant este injectat intr-o vena mare in picior sau in glezna. Raze X creeaza o imagine a venelor in picioare si picioare, pentru a cauta cheaguri. Cu toate acestea, metode mai putin invazive de diagnostic, cum ar fi ultrasunetele, pot confirma, de obicei, diagnosticul.
CT sau RMN scaneaza. Fie poate oferi imagini vizuale ale venelor si ar putea sa apara daca ai cheaguri. Uneori, aceste scanari efectuate din alte motive dezvaluie un cheag.
Tratamentul trombozei venoase profunde
Tratamentul cu tromboza venoasa profunda (TVP) vizeaza prevenirea formarii cheagurilor si prevenirea ruperii acestora si a cauzarii emboliei pulmonare. Apoi, obiectivul va reduce sansele de tromboza venoasa profunda din nou.
Optiunile de tratament pentru tromboza venoasa profunda includ:
Diluanti de sange. Tromboza venoasa profunda este tratata cel mai frecvent cu anticoagulante, denumite si diluanti sanguini. Aceste medicamente, care pot fi injectate sau luate sub forma de pastile, scad capacitatea de coagulare a sangelui. Acestea nu distrug cheagurile de sange existente, dar pot preveni formarea de cheaguri mai mari si pot reduce riscul de aparitie a altor cheaguri.
Medicamentele injectabile pot fi administrate sub forma de tragere sub piele sau prin injectare in vena bratului (intravenos).
Heparina este de obicei administrata intravenos. Alti agenti de diluare a sangelui, cum ar fi enoxaparina (Lovenox), dalteparin (Fragmin) sau fondaparinux (Arixtra), sunt injectati sub piele.
Este posibil sa primesti un diluant de sange injectabil timp de cateva zile, dupa care se pornesc pastile cum ar fi warfarina (Coumadin, Jantoven) sau dabigatranul (Pradaxa). Odata ce warfarina ti-a diluat sangele, diluantii injectabili de sange sunt opriti.
Alti diluanti ai sangelui pot fi administrati sub forma de pilule fara a fi nevoie de un diluant sanguin injectabil. Acestea includ rivaroxaban (Xarelto), apixaban (Eliquis) sau edoxaban (Savaysa).
Daca iei warfarina, vei avea nevoie de analize sanguine periodice pentru a verifica cat dureaza sangele sa se coaguleze. Femeile gravide nu trebuie sa ia anumite medicamente care dilueaza sangele.
Medicamente care sparg chagurile de sange. Daca ai un tip mai grav de tromboza venoasa profunda sau embolie pulmonara sau daca alte medicamente nu functioneaza, medicul tau poate prescrie medicamente care sparg rapid cheagurile, denumite aglomeratii sau trombolitice.
Aceste medicamente sunt fie administrate printr-o linie IV pentru a rupe cheagurile de sange, fie printr-un cateter plasat direct in cheag. Aceste medicamente pot provoca sangerari grave, deci sunt in general rezervate cazurilor severe de cheaguri de sange.
Filtre. Daca nu poti lua medicamente pentru a va subtia sangele, este posibil sa ai un filtru inserat intr-o vena mare – vena cava – in abdomen. Un filtru de vena cava impiedica formarea de cheaguri care se desprind de depozitarea in plamani.
Ciorapi de compresie. Pentru a preveni umflarea asociata cu tromboza venoasa profunda, acestea sunt purtate pe picioare.
Aceasta presiune va ajuta sa reduci sansele ca sangele sa se alimenteze si sa se coaguleze. Trebuie sa porti acesti ciorapi in timpul zilei timp de cel putin doi ani, daca este posibil.
Stil de viata si remedii naturiste
Odata ce ai primit tratament pentru tromboza venoasa profunda (TVD), trebuie sa urmaresti dieta si sa urmaresti semnele de sangerare excesiva, precum si sa iei masuri pentru a preveni o alta tromboza. Unele lucruri pe care le potii face includ:
Ia legatura cu medicul tau in mod regulat pentru a vedea daca tratamentul trebuie modificat. Daca iei warfarina (Coumadin, Jantoven), vei avea nevoie de un test de sange pentru a vedea cat de bine coaguleaza sangele.
Ia diluantii de sange conform instructiunilor. Daca ai suferit de TVD, vei fi pe solutii de diluare a sangelui timp de cel putin trei pana la sase luni.
Urmareste sangerarea excesiva, care poate fi un efect secundar al administrarii de diluanti sanguini. Discutati cu medicul despre activitati care ar putea sa va provoace zdrobirea sau taierea, deoarece chiar si o vatamare minora ar putea deveni serioasa daca iei diluanti sanguini.
Miscare. Daca ai fost in odihna de pat din cauza interventiilor chirurgicale sau a altor factori, cu cat mai repede trebuie sa te misti, cu atat mai putin probabil se vor produce cheaguri de sange.
Poarta ciorapi de compresie pentru a preveni formarea cheagurilor de sange in picioare daca medicul le recomanda.
Tromboza venoasa profunda (TVD) este considerata o situatie de urgenta medicala, deci este important sa fii evaluat rapid. Cu toate acestea, daca ai timp inainte de programare, iata cateva informatii care va ajuta sa te pregatesti.
Ce poti sa faci
Fa o lista cu:
- Simptomele tale, inclusiv cele care nu par a fi legate de tromboza venoasa profunda si cand au inceput.
- Informatiile personale cheie, inclusiv daca ai un istoric familial de tulburari de coagulare a sangelui si daca ai fost internat in spital sau ai suferit de o boala, o interventie chirurgicala sau o trauma in ultimele trei luni sau ai calatorit
- Toate medicamentele, vitaminele sau alte suplimente pe care le iei, inclusiv dozele
Intrebari adresate medicului daca ai tromboza venoasa profunda
Pentru tromboza venoasa profunda, intrebarile adresate catre medicului includ:
- Care este cauza cea mai probabila a simptomelor mele?
- Ce teste am nevoie?
- Care este cel mai bun tratament?
- Care sunt alternativele la abordarea primara pe care o sugerati?
- Va trebui sa-mi limitez activitatea fizica sau calatoriile?
- Am alte conditii de sanatate. Cum pot gestiona impreuna aceste conditii impreuna?
Cand trebuie sa mergi la doctor daca ai tromboza venoasa profunda
Daca apar semne sau simptome de tromboza venoasa profunda, adreseaza-te medicului cat mai curand posibil.
Daca dezvolti semne sau simptome de embolie pulmonara – o complicatie care pune viata in pericol de tromboza venoasa profunda – cauta imediat asistenta medicala.
