7 semne și simptome ale ficatului gras pe care trebuie să le cunoașteți

Daca ti-a placut articolul, apreciaza-l cu un share!

Ultima actualizare 2024-06-28 de admin

În acest articol, veți afla care sunt primele 7 semne și simptome ficat gras și cum să le recunoașteți. Rămâneți până la final pentru a descoperi pașii esențiali pe care îi puteți urma pentru a inversa această afecțiune.

Ce este Boala Ficatului Gras?

Ficatul este un organ vital care îndeplinește numeroase funcții esențiale, inclusiv metabolismul nutrienților, producerea bilei și ureei, eliminarea toxinelor din sânge și depozitarea vitaminelor și mineralelor. Atunci când în ficat se acumulează exces de grăsime, apare un răspuns inflamator care face ca anticorpii să atace și să deterioreze celulele hepatice. Celulele hepatice deteriorate nu pot funcționa la fel de eficient ca cele sănătoase, afectând capacitatea ficatului de a se detoxifia și de a-și îndeplini celelalte funcții. Acest fenomen este cunoscut sub numele de ficat gras sau „steatoză hepatică” și reprezintă cea mai comună formă de boală hepatică grasă non-alcoolică.

Articol video mai jos:

De ce Este Periculos Ficatul Gras?

Cantități mici de grăsime în ficat sunt inofensive, dar atunci când depășesc 5-10% din greutatea ficatului, pot duce la complicații grave. Pe măsură ce ficatul devine mai gras, riscul de fibroză și ciroză crește, ducând la cicatrici severe și stadiul ireversibil al bolii hepatice.

Simptome ficat gras

Acum că înțelegem de ce ficatul gras este periculos, haideți să explorăm cele 7 semne și simptome ale acestei afecțiuni. Urmăriți cu atenție pentru a învăța cum să recunoașteți aceste semne timpurii și ce măsuri puteți lua pentru a vă proteja sănătatea ficatului.

Numărul 7. „Enzime hepatice superioare din sânge”.

Ficatul produce mai multe enzime pentru a metaboliza nutrienții, medicamentele, substanțele chimice toxice și alți metaboliți (produse ale metabolismului). Aspartat Aminotransferaza hepatică (AST) și Alanin Aminotransferaza (ALT) sunt principalele enzime care prezintă leziuni hepatice. Studiile au arătat că 25 până la peste 50% dintre pacienții cu boli hepatice grase au niveluri crescute de AST și ALT din sânge. O creștere a nivelului de ALT din sânge este mai specifică leziunilor hepatice, în timp ce AST poate fi crescută și din cauza bolilor tiroidei și musculare. O creștere a acestor enzime ar putea fi un semn al bolii hepatice grase.

Numărul 6. „Slăbiciune și oboseală”.

Dacă nu aveți automotivarea pentru activități fizice și mentale, aveți slăbiciune musculară sau vă simțiți somnoros, este posibil să aveți oboseală din cauza bolii hepatice grase.

Într-un studiu realizat în 2008, oboseala a fost mai mare la pacienții cu boală hepatică grasă. Nu este surprinzător, având în vedere rolul central al ficatului în metabolismul energetic. Ficatul comunică cu sistemul osos, intestinele, sistemul nervos și țesutul adipos, unde sunt depozitate grăsimile. Pe măsură ce grăsimea se acumulează în ficat, această comunicare este întreruptă, iar mușchii, intestinele și nervii încep să nu funcționeze corect.

Numărul 5. „Edem și durere abdominală”.

Acumularea de grăsime provoacă inflamarea celulelor hepatice. Inflamația determină celulele imune să atace țesutul. Deteriorarea țesuturilor poate provoca retenție de lichide și edem. Este posibil să simțiți durere sau disconfort în partea dreaptă sus a abdomenului, unde se află ficatul. Un alt motiv pentru durere ar putea fi pietrele din canalele biliare care se acumulează din cauza bolii hepatice grase.

Numărul 4. „Pofta de mâncare și pierderea în greutate”.

În afectarea ficatului, mai ales în stadiul sever al acumulării de grăsime, hormonii care reglează foamea devin perturbați. Leptina este un hormon care modulează pofta de mâncare și reduce consumul de alimente. Când nivelurile de leptina sunt peste media normală, aceasta poate provoca pierderea poftei de mâncare și poate duce la pierderea în greutate.

Numărul 3. „Probleme gastrointestinale”.

Problemele gastrointestinale implică organele sistemului digestiv – gura, stomacul și intestinele. Într-un studiu realizat în 2019, au fost evaluate simptomele gastrointestinale ale pacienților cu ciroză hepatică. Cele mai frecvente au fost balonarea abdominală cu aproape 50%. De asemenea, 13,3% dintre pacienți au prezentat diaree, iar 8% dintre pacienți au prezentat constipație.

Numărul 2. „Grăață și reflux acid”.

Un studiu realizat în 2009 a arătat că refluxul gastroesofagian a fost mai răspândit la pacienții cu boală hepatică grasă. De asemenea, acești pacienți au prezentat mai multe arsuri la stomac și eructații.

Refluxul gastroesofagian este o afecțiune în care lichidul gastric se deplasează înapoi în esofag. Poate provoca greață și vărsături. Un alt motiv este că toxinele și deșeurile nu pot fi eliminate de către ficat și, ca urmare, afectează mucoasa stomacului și esofagului, ducând la reflux.

Numărul 1. „Vânătăi și sângerări”.

Ficatul produce un hormon TPO care reglează producția de trombocite, care este un tip de celule sanguine care ajută la coagularea pentru a opri sângerarea. Producția de trombocite este scăzută în ciroză, stadiul sever al bolii ficatului gras. Când sângele nu se poate coagula, în răni pot apărea vânătăi, chiar și sângerări. O persoană poate prezenta, de asemenea, icter, mâncărime și umflături.

Iată-l! Cele 7 simptome ale ficatului gras. Dacă observați aceste simptome, faceți un test de sânge, o ecografie sau o biopsie pentru a vă asigura de funcționarea ficatului. Cu toate acestea, această boală provocată de om poate fi vindecată doar prin modificarea dietei și a stilului de viață.

Acum, iată „8 lucruri” pe care le puteți face pentru a preveni și a inversa boala ficatului gras .

Numărul 1. „Exercițiu fizic regulat”. Exercițiile aerobe precum mersul pe jos, alergarea, ciclismul, Zumba, pot crește arderea grăsimilor și pot scădea sinteza grăsimilor în ficat.

Numărul 2. „Limitați consumul de alcool”. Alcoolul crește acumularea de grăsime în ficat. Când alcoolul este descompus în ficat, o enzimă transformă etanolul într-un compus toxic numit acetaldehidă, care este cancerigen sau cauzează cancer.

Numărul 3. „Consumați alimente bogate în fibre.” Fibrele vă pot reduce lipidele din sânge – trigliceridele și LDL, cunoscut sub numele de „colesterol rău”. Încercați să adăugați cel puțin 5 porții de fructe și legume în dieta dumneavoastră. De asemenea, ar trebui să mănânci și alte alimente bogate în fibre, cum ar fi fasolea, lintea și cerealele integrale fără gluten.

Numărul 4. „Eliminați zahărul din alimentație”. Zahărul poate provoca creșterea în greutate și creșterea nivelului de glucoză din sânge, în special la persoanele cu prediabet și diabet. Nivelurile ridicate de glucoză din sânge duc la acumularea de grăsime în ficat. Evitați zahărul rafinat, sucul de fructe din comerț și alimentele și gustările ambalate.

Numărul 5. „ Eliminați siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză.” Fructoza este la fel de rea, sau poate mai rea decât zahărul. Nu există etape enzimatice care să limiteze conversia fructozei în acizi grași în ficat. Când cantități mari de fructoză ajung în ficat, excesul de fructoză este transformat direct în grăsime. Citiți etichetele nutriționale și evitați alimentele ambalate care conțin HFCS. Numele care maschează fructoză includ sirop de glucoză-fructoză, sirop de porumb, sirop de tapioca, sirop de fructe și fructoză cristalină.

Numărul 6. „Menține-ți o greutate sănătoasă”. Chiar și pierderea a 10% din greutatea corporală poate scădea acumularea de grăsime și poate ajuta la remediarea bolii ficatului gras.

Numărul 7. „Evitați medicamentele acolo unde este posibil.” Ficatul este crucial în eliminarea toxinelor și a deșeurilor și în metabolismul medicamentelor. Luarea medicamentelor inutile poate epuiza celulele hepatice și poate agrava inflamația care apare cu boala ficatului gras.

Numărul 8. „Consumă o dietă echilibrată”. Cel mai important, a avea o dietă sănătoasă și echilibrată este esențială. Deoarece transformăm alimentele în energie în ficat, orice exces de carbohidrați, proteine ​​și grăsimi este transformat în grăsime în ficat, iar unele grăsimi se acumulează. Includeți alimente care ajută la detoxifierea ficatului, cum ar fi legumele crucifere, anghinarea, turmericul, nuca, ciulinul de lapte și cafeaua.

În continuare, cine este expus riscului de boală de ficat gras?

Dacă sunteți obez, aveți peste 50 de ani, aveți antecedente familiale de boli hepatice, aveți apnee în somn, diabet zaharat, lipidele din sânge ridicate sau consumați alcool (peste 14 băuturi pe săptămână), aveți un risc mai mare de apariție a ficatului gras.

Surse medicale

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6142504/ (Platelets in liver and renal disease)
Arrese, M. et al. (2018) ‘Nonalcoholic fatty liver disease, cholesterol gallstones, and cholecystectomy: new insights on a complex relationship’, Current opinion in gastroenterology, 34(2), pp. 90–96. doi: 10.1097/MOG.0000000000000416.
Catanzaro, R. et al. (2014) ‘Nonalcoholic fatty liver disease increases risk for gastroesophageal reflux symptoms’, Digestive Diseases and Sciences, 59(8), pp. 1939–1945. doi: 10.1007/S10620-014-3113-7/TABLES/4.
Chapman, B. et al. (2020) ‘Malnutrition in cirrhosis: More food for thought’, World Journal of Hepatology, 12(11), p. 883. doi: 10.4254/WJH.V12.I11.883.
Diagnosis of NAFLD & NASH | NIDDK (no date). Available at: https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/nafld-nash/diagnosis (Accessed: 3 January 2022).
Fritz, E. and Hammer, J. (2009) ‘Gastrointestinal symptoms in patients with liver cirrhosis are linked to impaired quality of life and psychological distress.’, European journal of gastroenterology & hepatology, 21(4), pp. 370–5. doi: 10.1097/MEG.0b013e328318ed19.
Gerber, L. H. et al. (2019) ‘Importance of fatigue and its measurement in chronic liver disease’, World journal of gastroenterology, 25(28), pp. 3669–3683. doi: 10.3748/WJG.V25.I28.3669.
How to Get Rid of Bruises: 10 Remedies (no date). Available at: https://www.healthline.com/health/how-to-get-rid-of-bruises#Treatments-for-bruises (Accessed: 3 January 2022).
Kalaitzakis, E. (2014) ‘Gastrointestinal dysfunction in liver cirrhosis’, World Journal of Gastroenterology : WJG, 20(40), p. 14686. doi: 10.3748/WJG.V20.I40.14686.
Newton, J. L. et al. (2008) ‘Fatigue in non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD) is significant and associates with inactivity and excessive daytime sleepiness but not with liver disease severity or insulin resistance’, Gut, 57(6), pp. 807–813. doi: 10.1136/GUT.2007.139303.
Oh, R. C. et al. (2017) ‘Mildly Elevated Liver Transaminase Levels: Causes and Evaluation’, American Family Physician, 96(11), pp. 709–715. Available at: www.aafp.org/afphttps://www.aafp.org/afp/2017/1201/p709-s1.html. (Accessed: 3 January 2022).

admin
adminhttps://www.sanatatedefier.ro/
Vrei să afli informații credibile despre sănătate și wellness în limba română? Ești la locul potrivit! Din 2015, sanatatedefier.ro a devenit o resursă de încredere pentru cititorii români interesați de sănătate. Ca administrator și editor, sunt implicat în fiecare aspect al site-ului, asigurându-mă că informațiile pe care le găsești sunt precise, ușor de înțeles și te ajută să iei decizii informate despre sănătatea ta. Mă bazez pe surse verificate precum: studii științifice publicate în reviste de specialitate, articole scrise de experți din domeniul sănătății, organizații de renume din domeniul sănătăți iși alte surse sigure și actuale.Obiectivul meu este să te informez, nu să înlocuiesc un medic. Conținutul site-ului are doar scop informativ și nu reprezintă un substitut pentru consultanță, diagnostic sau tratament medical.Întrebările și feedback-ul tău sunt binevenite! Mă ajută să îmbunătățesc constant site-ul și conținutul lui. Explorează articolele noastre informative astăzi! Urmărăște-ne pe rețelele sociale pentru mai multe informații despre sănătate! Sanatatedefier.ro - Sănătate informată, alegeri inspirate!

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

URMĂREȘTE-NE

6,229FaniÎmi place
360CititoriConectați-vă
79CititoriConectați-vă
679AbonațiAbonați-vă

ULTIMELE ARTICOLE